Dezbatere: Percepția centrului


Din sistemică… din teoria sistemelor, știm că reprezentarea grafică a unui sistem este realizată prin intermediul unui Cerc. În același timp un sistem poate fi descompus în alte sisteme.

Priviți cu atenție imaginea de mai jos:

Problema cu cercuri

Analizați, comparați, specificați și motivați întrebarea: Care este centrul cercului meu?

Sunt permise orice tipuri de interpretări, mai puțin cele explicit cu conotații Tabu!

32 de gânduri despre „Dezbatere: Percepția centrului

  1. : )))) am urmarit cu maxim interes precedentele comentarii. Trist.
    Dar acum : )))) nu ma pot abtine! : ))))))))
    Un comentariu amarat pentru un subiect atat de larg. Acestia sunt studentii daca lor le era adresat. Mutensen sau praf!
    Raspunsul meu: Depinde spre care centru privesti! Next: Directia este importanta: From inside or from outside. E provocator subiectul pentru ca e prea larg… dar sa vedem si studentii : )))))

    Apreciază

  2. Centrul cercului este un alt cerc, atat de mic incat sa nu distraga atentia de la celelalte cercuri, dar suficient de mare pentru a exista si a asigura un punct de plecare in dezvoltarea cercului mai mare

    Apreciază

  3. Daca este sa privim din perspectiva 3D centrul cercului este cercul albastru cum a zis si @ludovic.Daca privim matematic pe langa acel mic cerc albastru vom mai construi 2 identice, din centrele celor 3 cercuri vom construi un triunghi echilateral si prin ducerea a 2 mediane vom determina centrul cercului. Asta am gandit eu … daca are cineva completari va rog sa le faceti. Multumesc

    Apreciază

  4. Am uitat sa specific punctul de plecare in analiza problemei: „În același timp un sistem poate fi descompus în alte sisteme.”

    Apreciază

  5. mai incercam o varianta … din punct de vedere filosofic cercul este considerat un corp perfect si plecand de la aceasta perspectiva orice punct de pe sfera cercului poate reprezenta centrul cercului

    Apreciază

  6. Încerc să aduc un comentariu la afirmaţia „un sistem poate fi descompus în alte sisteme”: dacă se creează un număr suficient şi totodată necesar de subsisteme, consider că intersecţia acestor subsisteme este centrul cercului.
    O altă abordare, mai mult la prima vedere, o consider a fi: depinde unghiul din care privesc acel subsistem pentru că foarte bine pot să afirm că centrul cercului poate fi chiar centrul subsistemul sau de ce nu, din alt unghi, un punct aflat la marginea de NV al cercului subsistemului.

    Apreciază

  7. „[…]Care este centrul cercului meu?” Totusi, care considerati ca este „cercul dumneavoastra”?
    @Ioana: Perspectiva 3D presupune ca cercul devine o sfera… deci nu mai e cerc… :)

    Apreciază

  8. asa este … dar m-am gandit ca daca sunt acceptate orice tipuri de interpretari ar putea fi una din ele, deoarece ofera raspuns la intrebarea adresata. Asteptam totusi si alte variante si nu in ultimul rand raspunsul domnului profesor :P

    Apreciază

  9. Centrul cercului tau esti chiar tu, asa cum tu esti centrul Universului, centrul Universului tau. Conturul unui cerc este reprezentat de totalitatea lucrurilor atrase in egala masura de centru sau (exemplu pueril, cercul de prieteni, in care tu esti centrul lor).

    Apreciază

  10. Cea mai mare problema la figura prezentata este perceptia formelor.
    Raspunsul meu: Centrul cercului este reprezentat de centrul singurului cerc din figura (cercul mic) si asta deoarece „cercul” mare nu este un cerc.
    Se poate verifica :P

    Apreciază

  11. 1 aflam centrul fiecarui cerc;
    2 unim centrele cu un segment;
    3 mijlocul segmentului e centrul cautat;

    Apreciază

  12. @Casino: O pun pe seama apropierii vacanței.

    @Ioana: Matematic este interesanta abordarea 3D cu cercuri si triunghiuri.
    Sa inteleg ca daca nu găsești punctul central al nici unui cerc, încerci să găsești alte cercuri?
    Într-o încercare de psihologeală simplă aș putea spune că poți fi considerată o persoană care nu se încarcerează în anumite bariere.

    Despre perspectiva filosofica, prefer sa nu ma bag.

    @G e H aş: Se pare ca ai nevoie de mai multe subsiteme decât Ioana pentru a-ți regăsi centrul. Asta denotă o stare de necesitate a regăsirii pe care o resimțeai în momentul în care priveai cercurile.

    @Andreea: Ar fi fost prea specific să limitez cititorul la definirea unui cerc. Totul este o legătură de intruziune și focusare. Spre ce tinzi? Unde te regăsești? Așadar acceptăm toate formele de interpretare.

    @Student_de_la_Asachi: Transcedental, orizontal și comogonic vorbind, DA fiecare suntem în centrul universului. Brr dar dacă ne-o luăm prea mult în cap și ne considerăm prea importanți? Cineva îmi spunea astăzi că vrea să devină Președintele Universului! Să fie oare prea egocentrist? :) Sau doar o spunea în spirit de glumă? ;)
    Anyway e fain să fii în centrul cercului tău de prieteni… Și e și mai fain să ai prieteni… fapt pentru care, cine este în centru nu are nici o importanță. Totul este să fii în cerc.

    @Neculai: Matematic și exact. Alb și Negru. Dar viața mai are și alte culori. Presupune că și cercul mare este un cerc :)

    @4th: Să înțeleg că tindeți spre o interpretare gri a vieții. Deci totul se poate calcula și afli exact unde ești. O fi ca în politică oare? :) Cel puțin asta am înțeles eu din mesaj pentru că nu ni se indică cu exactitate care este ci unde este! :)

    Alte păreri?!

    Apreciază

    1. Totuși nu doresc o viața cu un drum simplu….prea simplu….(varianta I)… până la urmă unghiul din care mă privesc sau privesc (cercul) denotă concluzia… (referitor la varianta a II-a)

      Apreciază

    2. „Brr dar dacă ne-o luăm prea mult în cap și ne considerăm prea importanți?” Tocmai asta e ceea ce inseamna sa fii centru, esti egal apasat de ceilalti, de marginea cercului..n-ai cum sa ti-o iei in cap. Cam asa e si cu constiinta personala si cea comuna. Fiecare e centrul universului sau, si sunt tot atatea „universuri” cati „centri” exista. Problema apare atunci cand se intersecteaza universurile, abia atunci e realitatea. Realitatea e ceea ce vad doi sau mai multi, niciodata ceea ce vede doar unul singur nu poate fi considerat realitate. Realitatea lui, da. Poate de aceea sunt si doua cercuri in imagine. Funny.

      Apreciază

  13. Privite din punctul de vedere al vietii de zi cu zi cele doua cercuri ar putea reprezenta viziunea fiecaruia asupra propriei vieti. „Sunt eu in centrul cercului meu?” – Depinde. Depinde, la fel, spre care cerc privim. As putea fi in cercul mic… si astfel orizonturile mele sunt ceva mai restranse, in cercul mare gasindu-se aspiratiile mele, sau, as putea fi deja in cercul mare, iar in cercul mic, lucrurile care, poate, nu ma intereseaza, sau nu am avut ocazia sa le incerc.

    Apreciază

  14. Am privit imagiea, am analizat, am comparat si acum incep sa comentez întrebarea „Care este centrul cercului meu?”. Fără a încerca să fiu serios, gândul mă duce la „OMUL VITRUVIAN” al lui Leonardo Da Vinci. Atâta timp cât eu percep imaginea ca fiind independentă de întrebare, pot răspunde în felul următor: „Centrul cercului dumneavoastră este buricul!”.
    Daca aplicam sirul lui Fibonaci îmreună cu raportul final asupra figurilor, putem găsi „un centru de interes” pentru ochiul uman. Acel centru se află undeva în centrul cercului mic (o aproximare vizuala). Daca cineva vrea sa calculeze exact o poate face dupa schema de pe pagina urmatoare http://www.maths.surrey.ac.uk/hosted-sites/R.Knott/Fibonacci/fibnat.html.
    Am batut rau campii? :) Foarte interesanta problema!

    Apreciază

    1. Matematic acela este centrul cercului fiecăruia dintre noi. Repet: matematic.
      Iar proporția „dumnezeiască” descoperită de Da Vinci se regăseşte într-o mulţime de alte lucruri…

      Apreciază

  15. @Radu: De mult n-am mai citit un comentariu pe net cu DEX-ul langa mine :)
    MS Frumos. N-am inteles nimic dar e fain :)) Si asta poate fi doar inceputul unui sir fantasmagoric de „aberatii” constructive ;)
    In esenta nu ma refer numai la mine ca persoana ci la fiecare in parte.

    Oricum dacă aș spune că cele două cercuri reprezintă însuși descrierea perfectă a mediului în care trăim, a modului cum ne comportăm și cum gândim, cum m-ați combate sau susține?

    Am mai primit o interpretare foarte faină pe o mesagerie instantă. Nu mi-o pot asuma așa că aștept autorul/autoarea să se auto-anonimizeze și să o publice aici.

    Apreciază

  16. @Radu, superbe fotografiile din blogul tau. Asta arata o Romanie asa cum este… adica superba… dar fara oameni…!

    Apreciază

    1. Multumesc pentru apreciere! Legat de partea cu oamenii, nu sunt pasionat de portretistica. Acele fotografii izolate, cu portrete, raman izolate si nu se vor inmulti! Nu-mi canalizasem la acea vreme pasiunea intr-o anumita directie a fotografiei. Nici macar nu stiam ca exista asa ceva.

      Apreciază

    1. “Brr dar dacă ne-o luăm prea mult în cap și ne considerăm prea importanți?” – fraza asta ma pus pe ganduri… stii cum e prima impresie… restu ce am citit nu i-am dat importanta… scuze…

      Apreciază

    2. Domnule student de la Asachi…vorbind de centrul cercului, cred ca dumneavoastra confundati propriul buric cu centrul pamantului. Nu stiu de ce, dar instinctul meu spune ca va inselati amarnic. Sa stiti ca anonimatul nu face decat sa va reteze credibilitate si sa o aduca la nivelul inteligentei! Pacat, macar ea putea ramane verticala!

      (P.S. Anterior, comentariul a dat eroare si nu am stiut ca a fost postat)

      Apreciază

    1. In spatele numelui se ascund multe, in cazul de fata un student de la asachi. Este un blog public, are acces toata lumea, atat timp cat domnul provesor nu-mi blocheaza comentariile, si eu am ce comenta nu vad problema :)) De ce se pune atat de mult accent pe nume si nu pe ceea ce se transmite?

      Apreciază

    2. Sunt doctorand acum iar cu domnul Valy Greavu am facut la masterat o materie numita „E-comert” daca nu ma insel. Deci, pot spune ca am fost student „a lu” tradus al domnului Vali Greavu.
      P.S. Multumesc pentru aprecierea fotografiilor. Este doar o pasiune.

      Apreciază

  17. @Student_De_La_Asachi: Multumesc pentru prezenta aici. Nu are importanta cine suntem in realitate, atata timp cat putem sa ne exprimam civilizat, chiar daca contradictoriu pe un subiect. In viata nu poti fi iubit de toata lumea, dar poti incerca sa fii mai bun.

    Apreciază

    1. Ati scris genul de comentariu care nu ar fi trebuit scris, ar fi trebuit sa fie deja in mintea tuturor.. :D

      Apreciază

Comentariile nu închise.

Blog la WordPress.com.

SUS ↑