Au început evaluările de final de semestru. Un aspect normal al fiecărui final de semestru. Și totuși ca anul acesta, nu am văzut atâtea lacrimi. Studenți picați… lacrimi. Studenți cu 5 și ceva… lacrimi.
O descărcare nervoasă care nu are cum să mă lase indiferent. Cu fiecare insucces al unui student, cu fiecare lacrimă, se mai duce și o parte din sufletul nostru de dascăli. Ne erodăm și parcă începe încetul cu încetul să nu ne mai pese… dar încă doare.
Nu poți vorbi de milă, pentru că încă studenții mai au această demnitate. Unii. Alții insistă inutil, gândindu-se doar cum să se umilească, ce poveste impresionantă să inventeze, în loc să se fi pregătit suficient înainte. Acestea din urmă sunt doar demni de dispreț, nu de milă, și asta pentru că își trec peste orice demnitate în scopul obținerii unei note.
Cu câțiva ani în urmă, o domnișoară, foarte frumoasă, trebuie să o recunosc și remarcabil de decoltată, a venit la mine aproape plângând pentru o nouă șansă la un examen de laborator. Își pierdea bursa, sau ceva de genul acesta destul de important. Am decis în umanitatea mea că fiecare om merită o a doua șansă… dar trebuie să fie pregătit să o accepte. Alături de ea, un alt student care dădea pentru a treia oară același examen. El avea un nume interesant, Egidiu, de aceea l-am reținut. Au dat examen, și au picat. Amândoi.. cu nota 2(doi). Cu lacrimi în ochi, într-un colț al unui hol, studenta spunea insistent și obsesiv… că ar face orice pentru a trece examenul. Am cântărit, la cât de rece am reușit, situația… și m-am gândit la domnul Egidiu: El ce ar putea face orice ca să treacă examenul? Gândul m-a cutremurat, și mi-am dat seama că dacă aș accepta orice atunci nu pot asigura o evaluare corectă. Și ce sens ar mai avea școala dacă NU am încerca măcar să asigurăm o evaluare corectă?
Jocurile au reguli și principii, după cum dezbăteam mai demult, și nu are sens să-ți pierzi timpul într-o instituție de învățământ dacă nu ții la principiile tale, cu încercarea de a respecta pe cât posibil regulile. Mă gândeam odată la realizarea unui curs de tip ciocan (concept în dezvoltare), prin care să aplici metode destul de dure dar corecte de trezire din letargie și motivare corectă a studenților, prin tehnici de limbaj, expresie, gestică și conținut. În identificarea și testarea unor idei incipiente, am sesizat și riscurile care pot apărea pe parcurs sau la final… da asta într-un episod viitor. Derularea corectă trebuie să aducă studentul în lacrimi aproape de mijlocul cursului și apoi să-i arăți calea, pas cu pas, iar la final să vadă lumina. Și totul pentru remunerațiile legilor și condițiilor economice actuale. :)
Revenind la lacrimile de final de semestru: poți să-i mai dai o șansă unui student, chiar dacă nu ar trebui… dar mai ales dacă intră sub tutela tragediei Bologna a EVP-urilor. În contextul în care un student în Anul 3, nu promovează o disciplină cu EVP 100%, repetă anul. Adică, adios licență, adios un job, adios burse și cămine. Mai dai și bani pentru refacerea cursului.
Mulți ”emfaziști” vor spune că facultatea nu te ajută să obții un … ceva mai bun în viață. Marii bogătani ai lumii cică nu au terminat o facultate. Așa o fi, dar acestea sunt excepțiile… Apropo, m-am întâlnit de curând cu Egidiu… eroul din paragraful de mai sus, după câțiva ani. Muncitor într-un supermarket. Avea chiar un nume frumos meseria lui… și consta în punerea mărfurilor pe rafturi. Nu merchandising! Altceva. Ne-am dat mana, și l-am întrebat cum o mai duce. Părea mulțumit de viață. Oare nu acesta este cel mai important lucru câteodată?
O glumă tematică:
Proful către student: Care este nota care începe cu litera P, pe care crezi că o meriți tu? Studentul: pinci domn profesor. Pinci!
Poți să-i pui un 5 unui student, dar ce-o să facă în momentul în care ajunge pe piața muncii și o să-l întrebe un angajator: tu cu cine ai făcut rețele? Întâmplarea face ca mulți dintre angajatorii locali să-mi fie foști studenți, colegi sau pur și simplu cunoscuți. Cum te justifici în fața lor, când la orice discuție public/privat suntem acuzați de lipsă de calitate și performanță? Nu mai bine lași studentul să aprofundeze?
Sunt unii care poate au învâțat. Specificul examenului generator de fluvii este acela al faptului că studenții cunoșteau subiectul de examen încă de la începutul semestrului. Da, gratuit :). Adică le-am spus: Uitați acesta este subiectul de examen. Rezolvați acasă și apoi veniți în sală, schimbăm o chestie mică, mică, îl facem chiar mai ușor puțin și … ăla este examenul. Au învățat. Păreau că știu… dar nu au putut trece de nota 2. Și asta pentru că nu au avut suficientă flexibilitate și putere de a privi în ansamblu. Au învățat, știu… dar nu puteau demonstra. Deci nu e bine să știi subiectul de acasă. E mai bine să nu știi la ce să te aștepți. La mila Domnului! La noroc! Și câte astfel de expresii or mai fi existând. Dacă sunteți studenți, treceți dincolo de această stare și gândiți: Oare nu ar fi mai bine să înveți, să te pregătești și să obții satisfacția unei note decente decât să te umilești în fața unui cadru didactic impasibil?
Puneți-vă în situația mea! Ce ați face?
Valy Greavu - Live Blog 
Asa rau sunteti? Ce ziceti ma primiti si pe mine la anul sa fac retele (ca sa am ce sa raspund la angajare:)))? Ziceti ca fetele ar face „orice” :)) Parca m-as face profesor, cu toate ca nu a calitati :))
ApreciazăApreciază
Vezi Ionut, multi care nu sunt in sistem, ar vrea sa se faca profesori pentru „orice”. Crezi ca se merita? Viața nu se rezumă numai la orice, iar conștiința este cea care trebuie să dicteze.
ApreciazăApreciază
Nu sunt in sistem, si nici nu vreau sa fiu doar pentru „orice” sau pentru orice altceva, nu am calitati.
As mai zice eu cate ceva, dar in privat ca aici voi declansa controverse
ApreciazăApreciază
Unul din putinii dascali carora le pasa.
Nota 10 pentru profesor!
ApreciazăApreciază
Offtopic: fain noul look al blogului :)
Cred ca atitudinea dumneavoastra este cea corecta, deoarece ar trebui sa ne gandim ca aceste teste cu EVP 100% pot fi comparate cu un test de angajare, acolo unde nu avem decat o singura sansa si nu avem subiectul dat inainte pentru a-l putea rezolva. Totodata cred ca trebuia sa invatam cum sa invatam (logic, nu pe de rost, probabil ca de asta multi nu au trecut de punctul 2) si sa acceptam consecintele deciziilor noastre.
ApreciazăApreciază
Multumesc @Tibi
@Mike: Ai spus foarte bine cu testul la angajare!
ApreciazăApreciază
Daca veni vorba de look, mie nu imi place, sau poate m-am obisnuit cu celalalt
ApreciazăApreciază
Jos palaria in fata acestui post. Inca odata ati dat dovada ca sunteti unul dintre profesori care vrea sa faca ceva in plus, sa faca ceva schimbat. Aceeasi vesnica problema. Studentii (noi) nu stim sa apreciem astfel de lucruri …iesite de pe traiectoria sistemului nostru.
Ca sa dau un exemplu concret: sa spunem ca ati luat unele decizii ciudate (adicatelea contestate de studenti). Si alti profesori iau decizii mai mult sau mai putine ciudate. Diferenta dintre dumneavoastra si ALTII consta in faptul ca dumneavoastra veniti cu un argument logic (in cazul asta este clar: fratilor, invatati sa priviti problema per ansamblu, si sa va mulati pe ea…viata nu este un NEXT NEXT FINISH).
ApreciazăApreciază
@Valy: „se mai duce și o parte din sufletul nostru de dascăli”
Unde anume se duce partea aia? :)
@Valy: „Specificul examenului generator de fluvii este acela al faptului că…” :)
ApreciazăApreciază
Justine tu esti tot acel Casino Baby? :)
Unde se duc parile din suflet este o abordare metaforica a termenului: Îmi pasă.
A doua frază nu o înțeleg. Sincer. Iar când nu înțeleg, întreb. Poți să mă luminezi… te rog?
Mulțumesc.
ApreciazăApreciază
:)
pai asta e si poanta Valy. Daca tu nu-ti intelegi fraza ta proprie, oare eu sau altii cum pot s-o inteleaga?
Se vede ca tragi tare sa impresionezi prin cuvinte frumoase. Dar n-ai sa reusesti asa. Relaxeaza-te cand scrii. Si iti mai zic un secret, pe care l-am auzit undeva. Ca sa ai un scris frumos si de calitate trebuie sa ai la activ peste 600 de carti citite si peste 5.000 de pagini scrise. Si e necesar sa citesti pe luna cel putin 15 carti. Asta se spune ca fac scriitorii cei mai buni.
:) Mult succes !
Si inca ceva. Uitasem. Cand mai tii discursuri despre „fericire”, te rog nu mai incepe cu „am cautat pe google si uite ce-am gasit”. Asta dovedeste ca fara google nu te poti descurca. Si suna si al naibii de banal. Toata lumea incepe ca tine, si studentii si ceilalti profesori, pe la diverse sustineri. Nu-i plictisitor sa auzi acelasi text mereu?
Daca citeai minim 600 de carti, te asigur ca veneai cu un „story” despre fericire De Zile Mari, de care nici Google nu stie. :)
De fapt google nici nu poate inventa povesti :)) Numai mintea omului iscusit poate. Ceea ce ma face sa cred ca google va fi mereu in urma omului, cel putin intr-o anumita privinta.
Deci, FII TU INSUTI !!! Si astfel vei fi un om fericit !!! :))
ApreciazăApreciază
Probabil trebuie sa fie dureros sa vezi studentii picand la un examen cu toate ca stiau subiectul. Ce as face??? As invata sa devin imuna in fata lacrimilor. Au fost atatia studenti care s-au pregatit in week-end pentru aceasta proba. Cei care au picat nici macar nu s-au uitat pe subiect. Daca erau interesati se puteau alia cu ceilalti studenti care sambata si duminica au stat numai in facultate pentru a rezolva acel subiect, puteau nota pasii, puteau merge acasa sa incerce sa faca si ei. Daca cand studentului nu-i pasa de materie eu nu inteleg de ce mai varsa lacrimi?!?!?! E trist pentru cei care sunt foarte emotivi si desi au invatat nu reusesc sa se concentreze. Aici intr-adevar e grav si nu as sti cum sa-i ajut…. Le doresc multa bafta celor care trebuie sa dea examenul!
ApreciazăApreciază
Eu le-as mai da o sansa. Probabil au crezut o gluma laboratorul si nu au invatat, sunt sigur ca cel putin 40% din ei vor invata pentru a 2 sansa. Sau mai e posibil sa nu le placa domeniu si nu vor invata niciodata, intotdeauna vor cauta oportunitati.
ApreciazăApreciază
@Justine Marie: Multumesc frumos pentru clarificari.
Da incerc sa caut cuvinte frumoase. Expresii si tot felul de invataminte pentru ca vreau sa-mi invat studentii dincolo de buchea cartii. Nu stiu daca mi-am promis sa reusesc… dar momentan sunt multumit. Vezi ti-am atras atentia, deci sunt pe un drum pozitiv. Trebuie doar sa accept astfel de mesaje si sa incerc sa imbunatatesc.
Sunt foarte relaxat cand scriu, si cred ca am citit cele 600 de carti… chiar daca din pacate, pentru scrisul frumos aproape jumatate sunt tehnice. De scris 5000… poate am scris, dar tot cam pe atat am scris tehnic. Repet, nu vreau sa fiu un scriitor bun. Vreau sa se inteleaga ce spun, si mai ales sa ajunga la sufletul celor in care investesc aceste randuri.
Mai am o neclaritate: aceea a fericirii. Nu prea are legatura cu contextul, iar daca ai urmarit prezentarea de la TEDx, ar fi trebuit sa intelegi contextul ironic de acolo.
Despre faza cu generatorul fluviilor nu sunt autorul acestei sintagme, deci ghilimelele nu-si au locul acolo.
Sunt eu insumi si cred in ceea ce spun. Aaa… si sunt foarte fericit, asa cum imi definesc eu ;)
Multumesc pentru ca iti pasa, si ar fi fost frumos sa-ti fi dezvaluit identitatea. Anonimatul nu acopera de valoare cuvintele frumoase pe care le spui ;)
ApreciazăApreciază
@ Justine Marie: Un singur lucru vreau sa iti spun, de pe vremea cand jucam ascunsa: Plimba Ursul :D. Si o mica intrebare: Ca sa critici cate carti trebuie sa fi citit si cate pagini trebuie sa fi scris? Hai sa nu facem comparatii din astea copilaresti…
@ Valy: Ai pus punctul pe j :). Intotdeauna mi-au placut cazurile astea. Vin plangand etc. samd. ca pierd bursa. Pai daca nu te descurci la un job, si nu aduci profit pentru „bizniz” crezi ca se mai uita careva ca tu plangi. CEO-ul trage linia, si daca da cu minus, ti se da si tie preaviz, conform legii.
Apoi, privind treaba cu examenele din punctul de vedere al procesului de invatare, si daca pici un examen inveti ceva de acolo. Invatarea nu inseamna acumulare de informatii dintr-un manual, desi multi studenti (si profesori) cred asta.
Tin minte ca am venit la un examen de laborator, si Valy era profesorul care trebuia sa ne puna note. Trebuia sa facem un site web in ce vrem noi, cu ce tema vrem noi, dar care sa contina niste elemente precizate de Valy dinainte.
O tipa care statea langa mine a facut un fan site despre Pink Floyd, si intr-adevar, arata profesionist site-ul, avea toate elementele, etc. Valy zice: „Oaaaauuu, ce fain e, spune-mi si mie 5 albume Pink Floyd”. Tipa s-a blocat, nu a putut sa numeasca nici un album. Eu radeam pe sparte langa ea, si cand Valy i-a zis ca ii pune 7, (nu stiu exact pentru ce era saptele ala ca era clar ca nu a facut ea site-ul) a inceput sa planga ca un copil mic cand ii iei bomboanele. Ce puteam sa fac decat sa rad. Bine mi-a venit si mie randul, si mie mi-a spus ca imi pune 7, la care eu am zis multam fain. Si-asa imi luase vreo 10 minute sa includ tot ce voia Valy in site-ul respectiv (ca sa va dati seama cam cat de simple sunt cerintele).
Daca si pentru cerinte simple se plange asa, apoi cand ti se pune in brate un buget de 250 mii de lire, si ti se spune descurca-te si astea sunt cerintele, ce faci? te apuci de plans sau de munca?
ApreciazăApreciază
Si el putea sa faca orice… depinde de aplecarea ta…
Pe de alta parte – domnisoara e proasta. Mai intii trebuia sa incerce , apoi sa dea examenul …Asa stia daca merge sau nu.
Iar treaba cu plinsul la femei – cred ca cromozomii aia au legatura cu glandele lacrimale
ApreciazăApreciază
„Puneți-vă în situația mea! Ce ați face? ”
Pare destul de simplu.
Mi-as face treaba.
Ma rog oi fi eu mai rece dar am invatat pe propria piele ca atunci cind nu iti faci temele cum trebuie platesti.Si daca persisti in greseala sau te bazezi pe noroc platesti din nou.
Cred ca daca cedezi o singura data la faza cu „as face orice” esti vulnerabil o viata intreaga si nu merita.
Asa ca …mi-as face treaba.
Cit despre sanse acordate, au una la re si poate inca una la re re .Ajunga-le!
P.S.
Asta cu lacrimile e tare de tot.Parca-i si vad pe juni ca in reclama cu pustii care se roaga in anii 90 de tata lu’ nu stiu care sa-l lase la joaca.
Va rugaaaammmm, nu ne picati…va rugaaammmm!
ApreciazăApreciază
@pipsarul: Asta e si problema, nu mai exista re re, si cum disciplina de care se vorbeste este din anul 3, cei care nu trec de ex refac la anul, adica nu dau licenta, pierd un an. M-am gandit si eu mult la „ce as face”, e o povara pe care eu nu as vrea sa o port
ApreciazăApreciază
Daca vi se pare ca „as face orice pentru a trece” este limita indolentei studentine, va inselati. Mai nou studentii (de anul 1) au ajuns sa spuna: „daca nu am de 5 si nu ma puteti trece ca nu am facut suficient la proba practica, mai intrati d-voastra in document si mai adaugati ceva sa fie de 5. TREBUIE sa intru in sesiune!!! (Va rog foarte mult) x 100….”
ApreciazăApreciază
Aceasta „scena” se intampla de mai multi ani, deci nu as privi-o cu pesimism, presupun ca nu vin sute de studenti cu problema asta. Cred e un curs normal al activitatii de student. O sa fie bine pentru ei. Probabil studentii ajung in situatia asta pentru ca e primul lor test picat, primul contact cu un mic „esec”.
Succes in continuare!
ApreciazăApreciază
Studentii plang de ciuda, nu pentru a cersi mila profesorului. De ciuda ca nu au invatat la timp, de ciuda ca puteau face un final fericit al unui examen, de ciuda ca scad in ochii proprii. Apoi trec mai departe.
ApreciazăApreciază
Este foarte important sa depasim un astfel de moment. Este important sa simti ca poti mai mult decat iti spune o nota. Este important sa gasesti intelegere pentru ca un moment, punctual, ora de examen, poate sa nu fie cel mai bun moment al zilei tale.
ApreciazăApreciază
lucrez din anul 3 de facultate. anul acesta am intrat la Master (upb) cu taxa. Platesc 50 de milioane per semestru. Ca job nu pun conserve in raft ci sunt admin sistem nivelul 3 (ultimul). Am 24 de ani. Cand un profesor ma pica pentru ca nu am avut prezenta si nu stiu ce referat nu am dus DAR la una din materii pe care ma axez si pe partea de job (virtualizare, administrare) sunt foarte bun… ce sa cred despre sistemul romanesc de invatamat. SI NU IMI SPUNETI CA TREBUIA SA INVAT SI LA MATERIA ACEEA. nu, nu trebuie. scoala vietii mi-a dat raspunsul asta.
ApreciazăApreciază
Din pacate asta este un mare minus la ce inseamna invatamant in Romania. Un master, in loc sa te specializeze, se comporta ca o facultate normala.
Este dureros ca de multe ori trebuie sa inveti lucruri silit. E greu ca cineva pasionat de retele sa fie pus sa invete programare.
+noul sistem modularizat…nu cred ca a fost bine gandit…probabil ar fi avut o mai mare valoare dar erau integrate intr-un modul materii pe acelasi domeniu.
ApreciazăApreciază
Daca nu ma insel, am citit un articol cu ceva timp urma … chiar aici … unde faceai un sondaj cine/ce/cum si de ce se simte motivat/umilit/ … Cred ca rezultatele sondajului ti-ar fii de ajutor.
Eu personal as incepe o sesiune de examinare cu studentii care vor nota 5 (fara examinare). Pe rand, sa vina in fata intregii sali de clasa si sa planga 5 minute. Sa-si scrie numele pe foaie si sa plece.
La varsta asta esti matur. Trebuie sa stii ce vrei si cum sa obtii un lucru. Pentru a obtine un lucru ai nevoie de optiuni, ofera-le optiuni ! Daca a obtine acel lucru inseamna sa-ti declari incapacitatea de a studia ceva in fata tuturor … cu lacrimi in ochi, asta e. Ma intreb cum se vor descurca la primul interviu….
ApreciazăApreciază
@Dane… :) m-am amuzat copios. Sa stii ca au fost momente in care am incercat sa pun acel 5 fara examen. Fara plans in fata clasei… dar m-a distrat ideea, chiar daca nu as pune-o niciodata in practica. Umilinta e prea mare…
@Un baiat… sincer nu prea inteles mesajul. Adica am inteles ca te axezi doar pe disciplinele care iti plac.
ApreciazăApreciază
Putin cazut p eginduri dup aexamenul de astazi si fara a ma putea baza pe scola vieţii intreb:
SCOALA trebuie sa te invete strict una sau alta (programare, retele, etc) sau trebuie sa te invete si despre atitudine, schimbare mentala, responsabilitate, cinste, onestitate?
Noi ca profesori trebuie sa va „ascultam” sau trebuie sa testam ca stiti ce sa faceti cu notiunile asimilate?
Si daca NOI pentru VOI nu facem bine ceea ce facem, nu ne ridicam la nivelul vostru de asteptari, VOI pentru VOI ce faceti?
ApreciazăApreciază
Scoala ar trebui sa ne maturizeze….scoala ne arata ca in viata nu vom face tot timpul numai ceea ce ne place. Scoala ne ajuta sa invatam sa mergem singuri pe picioare. Ne pune piedici pentru a invata sa trecem peste ele si pentru a invata ceva din ele. Greu de vorbit despre cinste si onestitate.
Da, trebuie sa ne si ascultati. Poate metoda de predare nu e cea corespunzatoare noua. Prin discutie se poate ajunge la un drum comun si astfel putem asimila notiunile care trebuie testate pentru a vedea ca stim ce sa facem cu ele.
Noi incercam sa descoperim singuri, dar cum fara indrumator este destul de greu, renuntam!
ApreciazăApreciază
Legat de modalitatea de predare, in general profesorii de la Info-Ec au fost super ok. Chiar ii apreciez.
Legat de scoala, cred ca scoala ar trebui sa te specializeze…nu sa iti dea informatii din toate domeniile. De exemplu: am inteles…la facultate, la specializare am facut de toate: BD, retele, prgoramare, analiza etc…urmand ca fiecare dintre noi sa isi aleaga un domeniu in care ar dori sa profeseze (chiar profesorii ziceau ca ce predau ei este doar o firmitura si ca daca vrem sa invatam mai mult atunci sa aprofundam noi problema).
Masterul, din punctul meu de vedere, ar trebui sa treaca la pasul urmator. In sensul ca studentul, hotarat fiind despre ce vrea sa invete, sa aleaga sa se perfectioneze intr-o directie. Mare diferenta intre facultate si master, in momentul asta nu este. Tot faci mai multe domenii:conta, analiza, programare, bd, etc. Daca un tip este fixat pe retele….unul din ala care viseaza doar setari de IP-uri &CO…va dati seama ce chinuit e cu materia contabilitate (care nu are nici o legatura cu retelele)?
Legat de aprofundarea individuala. Apare problema urmatoare: ai facultate, unde ai de invatat/facut proiecte; ai job (in mare parte deja parintii iti spun ca dau divort de tine daca nu iti gasesti job); si perfectionarea. Intrebarea mea este cand mai ai timp personal, timp pentru hobby-uri, etc?
Este clar ca problema principala este la sistem si este clar ca trebuie rezolvata de catre oamenii DIN sistem pe baza experientei/feedback-urilor.
ApreciazăApreciază
De unde stii pe ce esti bun daca nu incerci toate specializarile? De unde stii ca esti programator sau designer bun daca nu stii nimic despre retele sau baze de date? Poate dupa ce descoperi Oracle sau Sql Server, te indragostesti de el, sau poate nu. Facultatea ne arata posibilitatile, de restul trebuie sa ne ocupam noi
ApreciazăApreciază
Ionut, e vorba de simt…gandestete putin la comparatia dintre o persoana care incepe sa faca ceea ce ii place (si automat devine bun) – si sa spunem ca incepe treaba pe la 20 de ani- si o persoana care intai testeaza 4 domenii ca sa vada in ce e bun (consider ca esti bun in ceea ce faci atunci cand o faci cu drag) – care isi da seama pe la 23-24-25 de ani.
Unul va avea 4 ani experienta teoretica+practica si unul va avea doar baza.
Pe cine ar prefera angajatorul?unul cu experienta sau unul cu ceva cunostinte basic. probabil l-ar alege pe ultimul doar in cazul in care vor sa ofere un salar pe masura.
P.s: sa nu iei personal postul:P…tu esti exceptie..:P..:D…doar stii ca tin la tine:D
ApreciazăApreciază
Andrei stii ca am mai avut discutia asta. Singura diferenta dintre mine si cel de 20 de ani este ca el inca tanjeste dupa hobby-uri, distractie, etc (vad ca si la tine se manifesta), pe cand eu mi-am dus viata 3 ani de facultate, mi-am gasit domeniul la master si de acum sunt pregatit si sufleteste sa intru in campul munctii. Sunt persoane la care se manifesta invers, au invatat 3 ani de facultate si acum o tin numai in distractii. E mult de vorbit, din punctul meu de vedere, au fost toate la timpul lor, nu regret nimic si daca as da timpul inapoi la fel as face
ApreciazăApreciază
Ionut, eu nu ma refeream la tine in postul anterior. In timp ce scriam mi-am dat seama ca si tu te-ai specializat in ultimul an.
Jos palaria in fata ta. Doar stii parerea mea despre tine. Cat despre mine, nu consider ca nu am avut grija de hobby-urile mele, ca nu m-am distrat etc. Din contra:P
Ce ma roade, este o mica dezamagire legat de sistem (si faptul ca timpul a devenit in mod oficial inamicul numarul unu).
ApreciazăApreciază
Andrei,
Ciclul undergraduate nu are cum sa te specializeze. Daca vrei „specializare” nu mai vin la facultate ci iti iei din piata cursurile ce ti le doresti: vrei DOAR reţele si Microsoft? Ai de unde alege. Vrei BD, idem. Doar ca, de multe ori, viata este altfel decit in cărţi. Şi este posibil sa nu fii admin pina la pensie. Nici DBA….Şcoala asta trebuie să îţi dezvolte în primul rînd abilităţi nu să înmagazinaţi cunoştinţe cu care nu ştiţi ce să faceţi în practică.
Cred ca pentru inceput, oricare dintre noi iar trebui sa incerce sa inteleaga CE NU ESTE. Iar legat de sistem Andrei, pe lîngă noi si tu esti parte a sistemului; si parintii; si angajatorul. Cind lucrurile acestea se vor intelege, cînd fiecare ăşi va înţelege responsabilităţile şi apoi le asumă va fi altfel. Pînă atunci, vom încerca ca şi pînă acum să navigăm în ape tulburi.
Orice profesor are nevoie de feed back: unul real, sincer, spus in fata si argumentat.
ApreciazăApreciază
Nu ma intelegeti gresit. Nu am zis ca nu fac parte din sistem. Eu de fiecare data cand am fost intrebat ce parere am despre…am zis verde in fata. Dar cu un ghiocel nu se face primavara.
Atat timp cat sunt un numar mic de profesori+studenti carora le pasa si vor sa schimbe ceva, dar merg contra curentului…sansele scad.
Este o lipsa mare de transparenta.
ApreciazăApreciază
Andrei,
nu cred că te-am înţeles greşit. După cum spuneam însă, ar fi uşor dacă lucrurile ar fi doar în alb şi negru….Lucrurile sînt destul de complexe şi o discuţie aici nu le va rezolva. Din plăcerea dialogului cu voi însă voi detalia cîteva dintre ele.
Un argument.
Cînd a fost workshopul cu angajatori, fiecare dintre ei, cînd a făcut referire la ce ar trebui să ştiţi, a adus în discuţie abilităţile şi competenţele de care are nevoie un angajat pentru respectiva firmă.
Ori nu putem limita aceste competenţe la piaţa Moldovei. Aveţi colegi care au ajuns, încă din facultate, la firme foarte mari. Din cît mă pricep eu, nu au fost selectaţi pentru că erau superprofesionişti într-o tehnologie sau alta…au contraire….Erau dintre cei buni, dar ştiau şi „altceva”. Pe de altă parte există şi posturile unde se cere specializare strictă şi destul de avansată….Stabilirea drumului este responsabilitatea celui implicat.
Ca să mă explic mai plastic: începe să îţi placă o mîncare sau alta abia după ce „guşti”/experimentezi. Dacă nu ai şansa experimentului nu ai de unde să ştii….
Vineri am avut o discuţie cu un şef IT dintr-o bancă de top de la noi. Îmi spunea că, deşi la ASE la cursul de BD se dă un certificat ORACLE nu a putut angaja (am reprodus informaţia oferită, nu am avut cum să o verific)…..Dorea de la candidat ceva mai mult decît SELECT, VIEW, TRIGGER, extenturi şi alte alea. Vroia „gîndire”….
Nu înţeleg la ce te referi cînd aduci în discuţie transparenţa: din partea noastră? A voastră?
Am două întrebări pentru toţi cei care ajung pe aici:
– Ce înseamnă un profesor „BUN”?
– Ce înseamnă un student „BUN”?
ApreciazăApreciază
Am trecut si eu prin emotiile examenului la retele si va spun sincer ca,daca invatam mai mult treceam fara probleme.Sunt una din persoanele care au plans… si intrebarea fireasca.. de ce ?Pentru ca avem emotii.. de ce?Pentru ca era un examen important,iar ideea de a reface disciplina semestrul urmator,nu era tocmai una draguta.Cu siguranta daca invatam mai mult si eram sigura pe ce am invatat nu ma pierdeam asa usor,.
Cat despre dvs domnule profesor.. va implicati foarte mult,dovada fiind ceea ce scrieti pe blog si incercarea dvs de a aduce ceva nou si constructiv in acest sistem.
ApreciazăApreciază
Sudentii de azi viseaza ca pot trece examenele ca „gasca pe”apa”. sa fim seriosi. In stilul asta o sa vedina niste incompetenti cu pretentii din ce in ce mai mari. ca de, doar au facut o facultate,un master si eventual un doctorat(ajunsi acolo prin cine stie ce pile si favoruri). Domnisoara care ar face orice”,oricum cine stie la ce se referea cand zicea asta, dar nu prea cred ca ar fi studiat 5 carti pana la examen ca sa-l treaca. Si ca ea sunt multe ai ar face orice pentru a-si atinge scopul. Si observ ca este o domnisoara care a reactionat la ce ati scris dumneavoastra. O fi vorba de ea??? Hmmm….Atata timp cat se vor permite asemenea nesimtiri,vor ajunge niste „ratati”care mai bine stateau acasa, in loc sa ocupe un loc in banca facultatii.
ApreciazăApreciază
Pentru Mitzuta: Nu e vorba de studenta care ar face compromisuri.. nicidecum.. ci de o persoana care s-a pierdut din cauza emotiilor la un examen.Nimic in viata asta nu merita sa faci compromisuri sau sa te injosesti in fata cuiva,e prea scurta viata asta pentru asa ceva,si pentru ce sa facem asemenea lucruri?NU eu nu sunt adepta.Pacat ca mesajul s-a inteles gresit… nu toti studentii sunt la fel,din nefericire se pare ca in ultimul timp termenul de „student” a devenit simbolul a tot ceea ce este negativ.Inaite de a fi studenti suntem oameni si avem principiile noastre,fiecare in parte.Circula si o vorba in acest sens „Fii destept ca tara e plina de studenti!”
Multi termina o facultate,dar majoritatea nu lucreaza in domeniu. important e ce se intampla dupa si pentru ce sa faci compromisuri?Care e miza si merita ea?
ApreciazăApreciază
Eu as pica studentul si de 7 ori daca el nu a invatat sau nu stie sa aplice ceea ce a invatat.
ApreciazăApreciază