ACTA and anti-ACTA

De când s-a dat publicităţii chestia asta cu ACTA şi anti-ACTA am stat şi tot m-am gândit cum să mă poziţionez faţă de aceast curent.

Anti: Nu aş vrea să dispară site-urile de socializare şi nici YouTube sau altele.

Pro: Pe de altă parte autorii materialelor digitale trebuie să-şi primească bani pentru munca lor.

Anti: Nu vreau să fac puşcărie pentru un amărât de MP3 de pe calculator.

Pro: Anumite efecte negative ale libertăţii pe Internet ar trebui corectate prin contramăsuri.

Având în vedere că sunt un cosumator al libertăţii Internet, dar în acelaşi timp mă intersectez cu zona securităţii sistemelor informaţionale, în acelaşi timp aflat în chinurile facerii primei cărţi de computer forensic din România, am decis să mă poziţionez neutru faţă de acest subiect.

Totuşi…

Steganografia

Dacă ar fi să încalc regulile, primul lucru la care m-aş gândi este steganografia, tehnică veche de ascundere a informaţiilor. Dar fără a fi prea complicat pentru că apoi ar deveni greu să o facem reversibilă.

Apoi, dacă aş fi dincolo de baricadă, în calitate de apărător ACTA şi vine un civil cu laptopul la aeroport, care are toate manelele de pe disc cu extensia PDF în loc de MP3 şi aplicat şi un hidden pe toate, prin ce metodă va descoperi acele fişiere domnul poliţist? Face search pe disc? După extensie nu poate. Ar trebui să aibă o aplicaţie de căutare bazată pe headerul fişierului şi nu pe extensia acestuia. Bun, nu-i greu de găsit, nici scumpă o astfel de aplicaţie … nu vrem să fim răi să vorbim că la noi tre să faci un POSDRU ca să cumperi o aplicaţie gratis : )… dar problema se pune puţin altfel: dacă vin 100 de oameni pe oră la aeroport, fiecare cu câte un HDD de câţiva zeci de Gb pe care trebuie să-i scanezi? Să vină omu cu 7 ore mai devreme? Să-şi lase laptopul acasă? Ciudat de multe întrebări.

Şi cum din orice se poate face un business sau o asociaţie… nu se putea să nu existe şi o asociaţie orintată către detectarea steganografiei aşa că mă mai gândesc cum aş putea ascunde cât mai bine fişierele.

Nu se pune problema să le punem pe dropbox sau skydrive sau în contul de mail… pentru că şi alea intră sub incidenţa ACTA. Totul e să-ţi ei maneaua cu tine pe laptop când te duci în afară… de ţară.

 

VHD-urile

Dacă aş vrea să le fac viaţa puţin mai grea apărătorilor ACTA atunci aş utiliza VHD-uri în locul altor tipuri de fişiere, şi pe aceste VHD-uri aş pune conţinutul inciminatoriu, le-aş cripta puţin cu Bitlocker şi apoi …

Hai să vedem în câteva minute cum s-ar face asta.

Pas cu pas ascunderea unui MP3 intr-un VHD şi apoi încorporarea lui într-un document Word.

 

Dacă aş fi eu aplicaţia care ar trebui să scaneze HDD-ul călătorilor prin ţările ACTA, atunci clar că m-aş uita şi după astfel de fişiere… asa că un file puzzeler ar fi ideal pentru aşa ceva. Acest file puzzeler ar împărţi un fişier mai mare în fişiere mai mici de diferite tipuri şi în diferite locuri pe disc pentru a nu putea fi recompus fără algoritmul de împărţire a sa. Provoc programatorii la a scrie o astfel de aplicaţie.

 

În final… treaba nu se opreşte aici. Vrem nu vrem trebuie să plătim pentru ceea ce consumăm… iar dacă se întâmplă excepţii… eu cred că multe din acestea vor fi trecute cu vederea… vânaţi fiind profesioniştii domeniului nu cetăţeanul simplu care are şi el o manea de dor şi jale mare pe laptop.

Dacă aveţi metode mai bune de a ascunde conţinut digital… partajaţile cu noi. Încă se poate!

Subiect Proba practică Rețele Locale de Calculatoare

Model de subiect, proba practică la disciplina Reţele Locale de Calculatoare, Informatică Economică, Anul 3.

Se poate susţine în Windows sau orice variantă de Linux, Suse, Unix. Studenţilor li se pun la dispoziţie maşini virtuale cu Windows. Pentru cei care doresc să susţină în Linux, Suse sau Unix trebuie să vină cu maşinile virtuale neconfigurate de acasă.

Studenții pot alege între această variantă și varianta cu teste grile.

 

Nota 1

Oficiu

Verificare: Prezența în sală

Nota 2

Crearea contextului de rețea. Stabilirea numelui serverelor și a configurației TCP IP inițiale conform configurației din schema următoare:

xp-sta-01, IP: 172.17.13.11, SM: 255.255.255.224

Win3k-srv-01, IP: 172.17.13.1, SM: 255.255.255.224

Win3k-srv-02, IP: 172.17.13.2, SM: 255.255.255.224

Verificare: se va da ping de la client către cele două servere și de la servere către client. Clientul NU trebuie să răspundă la ping.

Nota 3

Instalarea serviciu director pe server Win3K-srv-01. Numele de domeniu trebuie să fie iasi.abc.ro si trebuie să fie domeniu independent.

Verificare: Se deschide utilitarul de administrare

Nota 4

Instalarea serviciu director pe Win3K-srv-02 ca și controler de domeniu secundar pentru domeniul iasi.abc.ro. Trebuie instalat și serviciul de DNS-ul pe al doilea server.

Verificare: Se deschide utilitarul de administrare.

Nota 5

Crearea unui unități organizaționale cu numele AbcOrgUsr și în interiorul acesteia un cont de utilizator cu numele Maria Logout. Contul de utilizator trebuie să aibă menționate detalii legate de adresă, funcție, departament, adresa de e-mail și număr de telefon de contact.

Verificare: Verificare în serviciul director.

Nota 6

Adăugarea stației cl-winxp-01 în domeniul iasi.abc.ro. Și mutarea acesteia în unitatea organizațională AbcOrgComp.

Verificare: Se realizează conectarea cu utilizatorul Maria.logout pe stația client.

Nota 7

Crearea unei politici de securitate pentru utilizatorii din AbcOrgUsr cu numele polAbcOrgUsr care să stabilească următoarele restricții pentru utilizator:

– Utilizatorii nu trebuie să poată accesa discul C: din My Computer sau Windows Explorer

– Utilizatorii să nu poată rula aplicația WordPad

– Utilizatorii să aibă ca Home page în Internet Explorer adresa: http://intranet.iasi.abc.ro

Verificare: Se realizează conectarea pe client cu un utilizator din AbcOrgUsr. Se deschide My Computer, WordPad și Internet Explorer.

Nota 8

În DNS creați două noi alias-uri pentru Win3K-srv-02 cu numele intranet și www. Aceleași alias-uri vor fi create și pentru Win3K-srv-01.

Verificare: Se va da ping cu parametrul –t de pe stația client către numele de alias și se vor întrerupe pe rând comunicația celor două servere.

Nota 9

Instalați un server de Web pe Win3K-srv-02 și creați două site-uri cu numele intranet și www. Site-ul de intranet nu trebuie să suporte acces anonim.

Verificare: Se vor apela cele două site-uri de pe stația client.

Nota 10 – Subiect la alegere

S1. Creați un nou utilizator în AbcOrgUsr. Creați o nouă partiție (S: cu eticheta Students) pe Win3K-srv-01 și creați un director cu numele de logon al utilizatorului nou creat. Partajați directorul în rețea cu numele de logon al utilizatorului și configurați permisiunile pentru a avea numai utilizatorul și grupul Domain Admins drepturi depline în directorul partajat. Utilizatorul trebuie să se conecteze automat la logon pe directorul partajat în rețea.

Stabiliți pe discul U o cotă de utilizare de 10 MB pentru toți utilizatorii.

Verificare: Se realizează conectarea pe stația client cu utilizatorul nou creat și se verifică dacă apare discul mapat de pe server. Se verifică dacă dimensiunea discului partajat este de 10Mb.

S2. Asignați utilizatorului Maria.logout un script de logon cu numele logon.bat care să genereze într-un share pe server un fișier CSV care să conțină numele stației de pe care s-a conectat, data și ora.

Verificare: Se realizează conectarea cu utilizatorul Maria.logout și se verifică pe server înregistrarea în fișierul CSV.

Observatii generale:

1. Studenții au voie la examen cu cărți, sau foi fotocopiate din cărți sau documentații de specialitate. Au voie să folosească Help-ul din Windows dar NU au voie să folosească notițe personale, pagini Web, dispozitive de stocare externă sau telefoane mobile în timpul examenului.

2. Subiectele se execută obligatoriu în ordinea notelor.

3. Timp de lucru: 60 minute de la logarea pe staţia reală.

Succes!

Profesorii IT pun în mişcare cursorul în educaţie

Un articol de Andreea ARCHIP preluat integral din Opinia Veche fostă studențească. Mulțumim Andreea, știam eu că există și jurnaliști în Romania.

Nu ţipă la televizor că vor salarii mai mari, deşi ar fi cei mai îndreptăţiţi s-o facă. Nu vin în faţa studenţilor să dicteze de pe cursuri îngălbenite. Nici n-ar avea cum pentru că acele hârtii sunt de aceeaşi vârstă cu ei. Nu ţin studenţii în pauze, ci studenţii îi ţin pe ei la taclale după ce se termină cele două ore de studiu. Nu dau doi bani pe apelativul de „domnule” în faţa titlului de „profesor”, deşi sunt primii care îşi merită respectul. Universitatea lor nu are ziduri, iar timpul nu se limitează la cele câteva ore în care stau în faţa tinerilor în amfiteatre. Monica Dobrea, Dan Dobrea si Valy Greavu au ales să fie profesori cu toate ca ar fi putut să-şi găsească un loc de muncă oriunde în lume. Ei sunt profesorii bloggeri, cu pagină de Facebook, deloc străini de Messenger, obişnuiţii concursurilor de IT, cărora studenţii nu se mai satură să le dea Like.

Există profesori tineri din u­ni­ver­sităţile ieşene care îi adună pe studenţi la proiecte şi pun Ro­mâ­ni­a pe hartă la competiţiile inter­na­­ţionale. Dan Dobrea, conferen­ţi­ar la Facultatea de Electronică, Te­lecomunicaţii şi Tehnologia In­formaţiei a coordonat în acest an e­chipa formată din Iuliana Vâl­cea şi Monica Dobrea, care a câștigat lo­­cul al treilea la categoria Em­be­dded Design din cadrul compe­ti­ţi­ei organizate de Microsoft – I­ma­gine Cup. Şi Monica Dobrea, soţia sa, predă la aceeaşi facultate. Valy Greavu este lector la Fa­cul­tatea de Economie şi Ad­mi­nis­tra­rea Afacerilor (FEAA) şi de ani buni este mentorul mai multor ti­neri care au participat la aceeaşi com­petiţie faimoasă de IT. El în­suşi a câștigat această competiţie în ur­mă cu câțiva ani. La New York a făcut parte din juriu la categoria IT Challenge.

Cu toate că au primit oferte să plece din ţară, să câștige de trei ori mai mult şi să poată face cercetare la cel mai înalt nivel, au refuzat. Dacă la cursuri nu pot să pună pauză la gândire, când a trebuit să-şi aleagă locul de muncă, au făcut-o cu inima. „Când mă trezesc di­mi­nea­ţa îmi zic: Iei, iar merg la fa­cul­­tate! Îmi place aşa de mult, mă simt ca un copil care merge la joa­că”, povesteşte Dan Dobrea des­pre pa­siunea lui. La fel de în­flă­că­rat vor­beşte şi despre hotărârea de a rămâne în ţară. Nu vrea să lase Ro­mâ­nia în restanţe aşa uşor.

Jocurile olimpice în informatică

Pe masă sunt câteva fructe pentru micul dejun şi pe noptieră pa­ha­re cu cafea. Iuliana, şi ea ab­sol­ventă a Universității Tehnice din Iaşi, şi Monica n-au dormit decât două ore, timp în care Dan a mai testat roboţelul. E nevoie să te uiţi pe geam şi să vezi mirajul Times Square-ului. N-au văzut din New York decât câteva cadre, de pe gea­mul autobuzului, în drumul dinspre aeroport. Cele două tinere sunt ca spor­tivii în cantonament. Nu au avut timp să hoinărească prin oraşul ca­re nu doarme niciodată, dar s-au con­format şi nici nu s-au gândit la somn.

Au o misiune importantă: să le a­rate celor din juriu că „roboţelul lor”, aşa cum îl umanizează Mo­ni­ca, este numai bun de folosit în in­dus­­trie. Siguranţa la volan ar pu­tea că­păta o altă definiţie după ce aplicaţia echipei Endeavour Design va fi implementată.

Auto-Robotul lor pur şi simplu învaţă izbindu-se de obiecte ca­re este itinerariul sigur de urmat şi apoi reuşeşte, cu ajutorul senzorilor, să evite orice obstacol. „În mo­mentul în care cineva a adormit la volan, de exemplu, şi după ce a fost atenţionat prin comandă vo­ca­lă, dar nu a reacţionat, robotul pre­ia comanda şi găseşte soluţia cea mai bună pentru a evita colizi­u­nea”, explică Dan Dobrea.

La probele prin care trebuie să-şi prezinte proiectul, să facă demonstraţii cum funcţionează robotul şi apoi să răspundă unei sesiuni de în­trebări, cele două tinere au fo­lo­sit eleganţa şi măiestria cu care gim­nas­tele cuceresc podiumul. „Lu­crez împreună cu Dan cam de doi ani la acest concept – iar partea hard, ro­bo­ţelul în sine, l-a realizat Iuliana. Robotul poate fi aplicat în mai mul­te domenii. De exemplu, când a fost cutremurul din Japonia şi exista pericolul unei explozii la Fuku­shi­ma, s-a pus problema să fie tri­mis în interior un robot, dar se pu­tea lovi de lucruri şi dezastrul ar fi fost mai mare. Aici ar fi putut func­ţiona robotul nostru”, explică Monica.

Pasiunea pentru cercetare le-a adus pe fete în finală. Invenţia lor se poate ramifica pe lângă industria auto, şi la scaunele inteligente, sistemele robotice din misiunile spa­ţi­ale sau din misiunile de salvare. Pentru perfecţionarea acestuia, mai au de lucrat, dar nici lumea nu a fost creată într-o zi.

Cinci runde până la knock out

9 iulie, ora 9.30. Într-o sală mi­că, cu juriul deja pregătit şi cu cro­no­metrul gata să pornească, şase con­curenţi s-au aşezat deja fiecare în colţul lui, în faţa unui calculator. Stă să înceapă una dintre cele mai dure secţiuni din concurs: IT Challenge. Ionuţ Sinescu re­pre­zin­tă Universitatea „Alexan­dru Ioan Cuza” din Iaşi, unde este mas­terand la Sisteme In­for­ma­ţio­nale pentru Afaceri.

Sarcina cu care trebuie să-i facă knock-out pe ceilalţi cinci candidaţi este crearea întregii infrastruc­turi informaţionale a unei fundaţii. Totul în doar 24 de ore, non stop, muncă ce în mod normal s-ar fi întins pe mai mult de o lună. Ca înaintea unui meci de box, acesta primeşte ultimele sfaturi şi încurajări. De când porneşte cro­no­me­trul, are voie să se întreţină doar cu ener­gizant. Unii adorm pe tasta­tu­ră, alţii merg la masă şi fac totul în ultimele ore, iar cei mai mulţi în­lem­nesc pe scaune.

Ionuţ e obişnuit însă cu nopţile nedormite. Pe lângă masterat, mai are şi două joburi. E trecut de prânz, deja a scăpat cu bine de prima run­dă şi a luat toate cele zece puncte. Greul abia începe. Din când în când, o sirenă cu lumină roşie îi trezeşte. Au primit mâncare la pachet, tot ce trebuie să facă este să creeze.

Valy Greavu a făcut la New York un record de aproape trei zi­le nedormite. Cât îi supraveghează pe concurenţi, mai aruncă două-trei vorbe pe blogul său, să-i ţină la curent pe cei de-acasă.

A doua zi dimineaţă se simte de­ja povara oboselii şi a concentrării. Ochii i s-au înroşit de parcă participanţii abia ar fi ieşit din are­nă. Mai sunt zece minute şi Ionuţ s-a oprit din lucru. „Nu mai am timp să mai fac ceva acum”, spune tânărul, beat de somn.

„Vara trecută nu ştiam nimic despre Imagine Cup, dar mi-am dorit să particip că să demonstrez că pot. Colegii mei de la master nu credeau că un băiat care a terminat FEAA poate să fie priceput la programare, baze de date şi reţele”, spune Ionuţ cu hotărâre. Siguranţa de sine are şi o explicaţie: este prin­tre primii şase cei mai tari concu­renţi de la Imagine Cup.

Şi Valy Greavu l-a ajutat să des­copere că poate mai mult şi când a trebuit, a ştiut şi să-l înveţe să se relaxeze. De altfel, râsul lui e mai mult decât molipsitor. Poate şi asta îl face atât de iubit de studenţii săi. În acest an, a primit din partea lor titlul de „Profesor Bologna”.

***

Imagine Cup, competiţia care-i trece pe studenţi în divizia A

Microsoft organizează în fie­care an competiţia Imagine Cup. Înscrierile au început deja pentru con­cursul din acest an, iar cei ca­re sunt siguri că au dezvol­tat a­plica­ţia potrivită care să schim­be lumea, pot deja să se înscrie în com­petiţie pe site-ul imagine­cup.com.

Vara viitoare, finala se va ţi­ne la Sydney, aşa că măcar o ex­cursie până în capitala austra­li­a­nă poate fi o motivaţie sufici­en­tă. Pro­bele pentru care se pot în­scrie sunt Software Design, Game De­sign: Xbox/Windows, Game De­sign: Windows Phone sau IT Cha­llenge.

România a venit acasă cu pre­­mii pe măsură. Echipa MNA, for­­­mată din Ciprian Maxim şi Răz­­­van Diaconu, a concurat la sec­­ţiu­nea Digital Media şi a ob­ţi­nut locul întâi. Ionuţ Sinescu s-a cla­sat printre primii şase din lu­me la Digital Media, la fel şi e­chipa Simplex, de la Univer­si­ta­tea „Ba­beş-Bolyai” din Cluj-Na­­­po­ca. La competiţie au parti­ci­pat echi­pe din 183 de ţări.

Andreea ARCHIP

Sursa: Opinia Veche

Blog la WordPress.com.

SUS ↑