Studiu cu privire la digitalizarea instituțiilor publice din România

„Organizational change requires individual change.”

Context

În ultima perioadă circulă din ce în ce mai mult în media din România și nu numai, tema inteligenței artificiale. Pare un subiect de interes, mai ales că suportă multe combinații cu teoriile conspirației, fără a fi o conspirație în sine. Dar oare cât de pregătită este administrația publică din România, în fața (poate) unui următor val al digitalizării? Cât de pregătiți suntem acum cu tehnologiile pe care le avem să facem față unei comunicații cât mai apropiate de cetățean și ce servicii îi oferim? Folosim Social media pentru a comunica cu ei? Comunicarea on-line influențează oare deciziile pe care le ia administrația locală în folosul comunității?

Acestea sunt doar câteva din zecile de întrebări la care se încearcă să se răspundă în diferite cercuri de discuții mai mult sau mai puțin academice, sociale sau politice. În acest sens, o echipă de profesori din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași derulează o cercetare privind digitalizarea instituțiilor publice din România, pentru a propune soluții care să vină atât în sprijinul unei bune administrări, cât și a unor condiții mai performante în raport cu funcționarii din instituțiile publice. Urmărim să obținem o imagine detaliată a nivelului de digitalizare, a serviciilor publice online, a comunicării cu cetățenii și a provocărilor profesionale pentru funcționarii din cadrul sectorului public.

Cercetările academice pot fi relevante și pot conduce la soluții aplicabile și utile doar într-un proces participativ, prin cunoașterea în detaliu a percepțiilor, a opiniilor și a așteptărilor celor care, în diferite poziții executive sau de conducere în administrația publică, se confruntă cu limitări sau oportunități asociate digitalizării și comunicării online. Prin digitalizare în sensul acestui studiu, ne referim la calculatoare/laptopuri, aplicații și platforme de comunicare/altele similare.

Cercetări existente

Cercetarea noastră a pornit de la indicatorul DESI (https://digital-strategy.ec.europa.eu/ro/policies/desi) în care România, ocupa în anul 2022 ultima poziție.

Nu avem detalii despre modul în care sunt colectate datele care compun acest indicator, dar în cercetarea noastră ne propunem să schimbăm modul de abordare, și să depășim bariera cantitativă a majorității cercetărilor, prin utilizarea metodologiei de cercetare calitativă ADKAR (https://www.prosci.com/methodology/adkar). Idea de bază este de identifica modul în care se comunică în prezent cu cetățenii și să înțelegem implicarea umană în procesul de integrare a tehnologiilor digitale în cadrul administrației publice locale. Aparent fiecare din noi dorește o schimbare în bine între instituțiile statului și cetățeni prin îmbunătățirea comunicării și a transparenței procesului decizional. Dar de cele mai multe ori suntem limitați de resursele materiale și financiare disponibile. În opinia noastră atât timp cât resursa umana este informată și deschisă la nou, abordarea temei digitalizării se poate transforma mult mai ușor într-o poveste de succes.

Proiectarea cercetării

Pentru a avea o imagine extinsă a percepției angajaților din instituțiile publice am introdus mai multe întrebări de tip open text, a căror răspuns va fi analizat în detaliu cu instrumente specifice de text.

Publicul țintă al chestionarului sunt Primăriile din întreaga țară, Prefecturile și Consiliile județene. Pentru a le adresa direct și specific, chestionarul a fost împărțit pe județe, un prim nivel al gradului de implicare și interes în sprijinul cercetării fiind chiar numărul de răspunsuri oferite în fiecare județ. Înțelegerea noastră este ca fiecare UAT să ne ofere cel puțin un răspuns complet la chestionar.

Una din provocările majore a fost colectarea datelor de contact a Primăriilor din țară. Ne-am fi așteptat ca undeva pe site-urile Guvernului sau Prefecturilor să găsim colecții de date de contact actualizate. Colectarea datelor de intrare a început cu site-ul https://data.gov.ro/ de pe care am descărcat un set de date cu primării. Din păcate în primă etapă am identificat doar numele UAT-urilor și mai multe detalii dar doar 482 de adrese de email și 531 de site-uri web din totalul de 3278 la nivel național.

Records

Website

Email

3278

531

482

16,20%

14,70%

După mai multe încercări de colectare, folosind cu succes tehnici de web scraping și corecturi manuale în anumite cazuri, am reușit să colectăm 3186 adrese de primării, 42 prefecturi și tot atâtea adrese pentru consiliile județene.

Și metoda automată și cea manuală nu ne-a pus în situația de a identifica faptul că în multe cazuri site-urile oficiale ale primăriilor nu funcționează pentru preluare date de contact, iar în alte cazuri pe site-urile primăriilor există anumite adrese de email iar pe site-urile consiliilor județene există adrese vechi.

Din analiza adreselor de email am identificat că majoritatea primăriilor din țară folosesc ca adresă de contact o adresă de Yahoo Mail.

Top 15 Domenii după numărul de primării:

Rank
Domenii
Count
1
yahoo.com
1917
2
gmail.com
153
3
cjdolj.ro
110
4
cjmures.ro
102
5
cjbihor.ro
72
6
sejmh.ro
51
7
prefecturaprahova.ro
43
8
clicknet.ro
30
9
judetulolt.ro
22
10
artelecom.net
18
11
cjtimis.ro
17
12
yahoo.co.uk
13
13
freemail.hu
11
14
personal.ro
10
15
hotmail.com
10

Remarcăm la o simplă analiză că există o apetență ridicată față de sistemele de email publice, dar există și județe care au standardizat adresele UAT-urilor din subordine: Dolj și Mureș în mod complet și unitar, Bihor, Mehedinți, Prahova, Timiș în mod parțial.

În urma lansării campaniei de email, am identificat că adresele de email ale domeniilor prefecturaprahova.ro și judetulolt.ro nu sunt funcționale.

S-a întâmplat să identificăm și primării care nu au o adresă de email sau un site web propriu, ci sunt găzduite în portaluri de prezentare a acestora. Construirea și întreținerea unui site web propriu sau a unui server de email necesită cunoștințe specializate și relativ scumpe, ceea ce justifică oarecum lipsa lor. Legat de

O primă idee care se desprinde din această analiză incipientă este aceea că ar trebui să existe un cloud guvernamental de tip SaaS în care să fie puse la dispoziția UAT-urilor, cu resurse tehnice limitate, servicii de găzduire web și sau/email. Au fost identificate în analiza noastră mai multe platforme de eGuvernare (dezvoltate de companii private) care vin în sprijinul UAT-urilor pentru componenta de digitalizare. Amintim pe moment: Regista , Cityon, Citymanager , urmând ca la finalul studiului să identificăm toate celelalte soluții utilizate.

Derularea chestionarului

Emailurile au fost lansate, în mod individual sau grupat către UAT-uri folosind tehnici de mail merge, în perioada 23.11.2023 – 27.11.2023.

Chestionarele sunt realizate în platforma Microsoft Forms și conțin 23 de întrebări cu tot cu datele demografice. Timpul estimat de răspuns este de 15 minute.

Pentru o imagine cât mai exactă a modului în care este percepută digitalizarea în instituțiile publice din România avem nevoie de cât mai multe răspunsuri.

După 24 de ore de la lansare, au fost primite 160 de răspunsuri de la UAT-urile din țară, atât din mediul rural cât și din mediul urban. Raportat la numărul de emailuri corecte trimise și numărul de răspunsuri menținem permanent un grafic de monitorizare a procentului de răspunsuri din total.

[UPDATE 19.12.2023] Până în prezent am depășit 400 de răspunsuri:

Studiu19122023

La ora actuală, datorită ajutorului Consiliului județean Iași am reușit să avem un număr mare de răspunsuri, depășind 15% la nivel național.

Cele mai mari probleme cu răspunsurile (sub 8) sunt în județele Olt, Călărași, Mehedinți, Ilfov, Dâmbovița, Constanța, Bihor.

Mulțumim tuturor celor care ne ajută cu răspunsuri pentru a avea o imagine cât mai completă a stării de fapt legată de digitalizare și comunicare între UAT-urile din România și cetățeni.

Perioada de derulare a colectării datelor este între 27.11.2023 și 22.12.2023. În cazul în care sunteți un reprezentant al unei primării din țară și nu ați primit emailul nostru de solicitare răspuns la chestionar, vă rugăm să ne scrieți pe adresa: greavu@uaic.ro

Interpretarea rezultatelor va fi trimisă spre cei care au solicitat acest lucru și va face obiectul unor articole științifice și de informare și conștientizare a domeniului.

Campanie de cercetare derulată în cadrul proiectului: INDI-DeR project – https://cse.uaic.ro/indider

Campionatul Mondial de #Excel #FMWC – 2023

Acest articol este o scurtă descriere a experienței mele la Campionatul mondial de Excel, ediția 2023.

Informația pe scurt: A fost super, chiar dacă nu am reușit să mă calific pe tabloul principal de 128. Poate anul viitor.

În urmă cu mai bine de 1 an, undeva prin august, un prieten m-am provocat să mă înscriu și eu în această competiție, organizată de FMWC – Financial Modeling World Cup https://www.fmworldcup.com/, o asociere de companii din domeniul financiar, software și consultanță, care au reușit să creeze un concept foarte interesant de eSports din rezolvarea unor probleme prin utilizarea Microsoft Excel.

Am participat la calificările din 2022 dar a fost foarte bizar pentru că lipsit de experiență, nici nu știam unde să dau răspunsurile.

Ediția 2023 în schimb a fost mult mai interesantă pentru că s-a transformat într-o competiție pe o perioadă mai lungă de timp. În fiecare lună s-a organizat câte o rundă de calificare, din care erau aleși doar primii 5. În fiecare rundă era prezentat un caz diferit.

Formatul unei runde

Pentru a putea participa, ca la orice competiție sportivă trebuie să te înscrii prin plata taxei de participare. Prețul este de 20$ fără TVA.

Competițiile sunt anunțate pentru fiecare lună dinainte și pot fi la 5PM GMT sau 7 AM GMT.

Înainte cu câteva minute de ora de start, se primește un email în există un link către un site web de unde se descarcă fișierul de lucru și în care trebuie să dai răspunsurile în timp ce rezolvi.

Fiecare fișier de lucru are 5 niveluri de dificultate, de la Very Easy sau Easy pana la Hard sau Very Hard. Pe lângă cele 5 niveluri cu scor diferit fiecare mai există de obicei 3 întrebări bonus. În final poți obține maximum 1250 de puncte.

Pe măsură ce rezolvi un nivel completezi întrebările din pagina web deschisă.

Fiecare rundă durează 30 de minute.

La finalul rundei trebuie salvat modelul pe care ai lucrat și încărcat în pagina de examen. Fără acel fișier, rezultatele din pagină nu sunt luate în calcul.

După finalizarea celor 30 de minute se intră în live-uri, în care sunt invitați de obicei 4 jucători (din top 20-50) pentru a rezolva live cazul. Există de asemenea moderatori care comentează live evenimentul pentru urmăritorii de pe Youtube.

Rezultatele se publică la câteva ore de la finalizarea rundei pe https://www.fmworldcup.com/excel-esports/road-to-las-vegas-2023-rankings/

În medie la fiecare din cele 9 runde au participat cam 120 de jucători, eu reușind să obțin punctaj de fiecare dată. Ce e drept puțin, dar a fost. Runda 5 a fost cea în care am obținut cel mai bun punctaj de peste 500.

Precalificările

În Weekend au fost organizate sesiunile de precalificări pentru tabloul principal… unde au participat peste 500 de oameni din întreaga lume. În 2022 au participat 526 de oameni din întreaga lume.

Din cei 500, aproape 150 nu au reușit să trimită fișierul cu rezolvările… eu reușind în ultima secundă din ultimul minut să încarc fișierul.

Rezultatele centralizate aici: https://www.fmworldcup.com/excel-esports/mewc-2023-rankings/

Personal nu sunt mulțumit de rezultatul obținut, dar sunt super încântat de cât de mult am reușit să învăț. Un pic mai mult antrenament și aș fi putut obține un scor și mai bun.

La una din probleme am reușit să o rezolv dintr-o singură funcție, exact în stilul celor pe care-i urmăresc pe diferite canale. În funcție parsez textul pas cu pas și-l transfer între tabele intermediare totul într-o sigură formulă.

Una din probleme este că nici nu lucrez Excel zi de zi, iar ceea ce se face la facultate… este la nivel începător. Un alt aspect este dat de faptul că nu mi-am permis financiar să-mi cumpăr un pachet de instruire / antrenament… care poate ajunge la câteva sute de dolari.

Una peste alta, deja m-am înscris pentru ediția 2024!

Pentru cei care doresc să vadă live-ul din calificări: https://www.youtube.com/@FMWC

O descriere mai pe larg despre experiența mea în competiție, găsiți meet-up-ul organizat de Romania Power BI & Modern Excel User Group. Înregistrarea evenimentului aici: https://www.youtube.com/watch?v=aDjghQvt_f4&t=2925s&ab_channel=SSBICentral

E clar când nu ești sub presiunea timpului ai timp și de artificii.

Mi-ar plăcea să văd cât mai mulți români în competiție și să ne „antrenăm” împreună! De asemenea, este și competiție pentru studenți… dar cu un pic mai multă orientare spre zona de financiar.

Mie mi-a plăcut și mai ales mă bucur că o astfel de competiție te scoate din zona de confort și te pune serios pe învățat.

Braille translator in Excel

Îmi ești dragă ca lumina ochilor mei!

Probabil una din cele mai de presus expresii ale iubirii, rostite de multe ori fără semnificația profundă pentru mulți dintre noi.

La ora actuală se estimează că la nivel mondial sunt peste 36 de milioane de persoane nevăzătoare, din care aproximativ 100.000 în România. Sunt convins că există pe lumea asta multe aplicații software care-i ajută pe mulți să învețe să scrie și să citească în limbajul Braille. Vedem și noi astfel de simboluri prin din ce în ce mai multe locuri civilizate și nu le înțelegem semnificația.

Acest articol este o propunere de utilizare cu scopul de a genera text tipăribil în format Braille (vezi imagine 1). Există mai multe site-uri pentru a genera text Braille sau dispozitive electronice (foarte scumpe) de a scrie și citi Braille.

În cazul în care cineva de la o organizație a nevăzătorilor dispune de o astfel de imprimantă vă rog să testați și să mă contactați dacă este nevoie de îmbunătățiri asupra aplicației.

Fișierul poate fi deschis de la adresa: https://1drv.ms/x/s!ApGubfWFh8NurOhXSganso3njoqMmg?e=ZVGZ3o

Pentru a putea vedea cardurile generate ar fi indicat să activați partea de Turn on images.

În fișierul Excel am folosit noua funcție IMAGE() care permite aducerea unei imagini de pe internet într-o celulă și a efectua operațiuni cu ea.

În fișier, textul poate fi editat doar în zonele dedicate. Fișierul este creat în versiunea Excel din Microsoft 365 deci nu poate fi utilizat pe calculatoarele personale dacă nu dispuneți de o astfel de licență.

Fișierul este în editare publică, pentru a permite tuturor testarea. Orice utilizare în alte scopuri decât cele dedicate excedă responsabilitatea autorului.

UPDATE 17.08.2023

Mulțumesc tuturor celor care au distribuit acest articol. Am avut deosebita plăcere de a discuta cu oameni foarte faini legat de utilitatea acestui exercițiu și despre experiența lor cu lumea IT. În sinteză oamenii sunt bine, dar dacă fiecare dintre noi s-ar putea implica mai mult, ar fi și mai bine.

Cel mai mult m-a ajutat la validare și completare cu caractere românești domnul Aurel Pătru, profesor nevăzător la Liceul special Sfânta Maria din Arad.

Braille pentru ei este important pentru a putea citi în diferite locuri, dar cel mai mult îi ajută funcțiile de accesibilitate din sistemele de operare. Ei folosesc aceste funcții atât pe calculatoare/laptop-uri cât și pe telefoanele mobile. Au o nevoie de comunicare la fel ca toți ceilați și personal mă bucur că suntem împreună pe Internet sau alte canale de comunicare.

Astăzi am avut plăcerea să discut și cu dl Dan Patzelt de la http://www.tactileimages.org/ și mi-a povestit mult despre cum încearcă ei să ajute nevăzătorii și provocările tehnice și financiare pe care trebuie să le depășească.

Dincolo de exercițiul meu, care și-a atins scopul, utilitatea Excelului creat… nu este la fel de mare pe cât o credeam la început, pentru că ei scriu textul în clasic iar echipamentele de imprimare fac translatarea în alfabet Braille automat. :) (de asta probabil sunt și atât de scumpe).

Am actualizat fișierul Excel cu diactitice, cu specificarea faptului că sunt probleme la interpretarea literelor mari pentru diacritice. Acestea au același cod ASCII în Excel atât pentru litere mari cât și pentru cele mici… De asemenea, am modificat puți partea de printare în carduri pentru a răspunde cerinței de a avea maxim 32 x 18 carduri (cum le spun eu) pe o pagină A4.

END UPDATE

Povestea mai pe larg

Mă antrenez pentru Campionatul mondial de Excel eSports: https://www.fmworldcup.com/excel-esports/ Chiar vreau să ajung în primii 50 din lume, deci trebuie să trag tare.

Una din teme este manipularea caracterelor și codurilor prin funcțiile CHAR(), CODE(), UNICODE() și UNICHAR(). De asemenea sunt foarte importante funcțiile de parsare text și tabele, coloane, rânduri și reunificarea lor.

Studiind codurile unicode am descoperit și codurile pentru caracterele Braille. Fiecare simbol Braille reprezintă un set de puncte aranjate într-o matrice de 2×3. Aceasta oferă o structură uniformă pentru litere și cifre. Cu toate că majoritatea literelor majuscule sunt reprezentate printr-un singur simbol Braille, cifrele sunt reprezentate prin două simboluri alăturate. Acest lucru ajută la distingerea clară între cifre și litere într-un text Braille, reducând astfel confuzia și greșelile de interpretare.

Mai auzisem despre limbaj, dar acum aveam un motiv să abordez problema translatării cu adevărat. În foaia de calcul Sursa se află un tabel care conține ceea ce am găsit pe Braille ASCII – Wikipedia. Sunt mai multe simboluri dar am scos dintre ele caracterele speciale din Germană. De asemenea, în tabelul de pe Wikipedia sunt ceva probleme de reprezentare. Tot în sursa am introdus caracter cu caracter sursa imaginilor pentru carduri. Acestea sunt foarte importante pentru printare. Dacă folosești doar punctuația nu cred că este suficient pentru o imprimantă de acest gen. Pe coloana Dots se află punctuația în format 01 în care fiecare 1 reprezintă un punct de pe matricea de 2×3.

Propunerea mea de limbaj este una destul de simplă și am încercat să mă validez cu site-ul școlii: http://www.spdv.ro/braille/ care mi s-a părut a fi unul din cele mai stabile și sigure. Am folosit și site-uri pentru Engleză: https://wecapable.com/braille-translator/english-to-braille-converter/

Trebuie menționat că în sursă nu am diacriticele din limba română pentru că nu am găsit codurile Unicode pentru ele, neexistând o corespondență între vizual (setul de puncte – Dots) și unicode-ul zecimal de pe coloana DecUni.

Propunerea este simplă și prin faptul că nu este adaptată complexității metodelor de scriere din Engleză. M-am documentat pe site-ul https://en.wikipedia.org/wiki/English_Braille ca să înâeleg până unde se poate ajunge, dar mai este mult de lucru pentru acel format de scriere. Menționez că am interacționat cu „AI-urile” pentru a încerca să înțeleg mai repede și mai bine modul de scriere, dar dacă Bard este un pic mai răsărit ca iON () tot cu ChatGPT am ajuns să mă încurc cel mai tare. Problema majoră a lor este că oferă răspunsuri variate și contradictorii pentru aceleași întrebări. Problemele mele sunt legate de seturile de caractere Unicode, restul până la 256 din formatul Engleză (gradul 2), pentru care nu găsesc codurile cu echivalența, iar ChatGPT mi-a oferit variante și variante care mai de care mai lipsite de încredere, așa că pe moment am renunțat la ele. Dacă are cineva corespondența simbol – Unicode, Meaning vă rog să mă contactați.

Discutie cu ChatGPT

Principala provocare a fost să înțeleg de ce sunt diferențe de reprezentare între Engleză și Română. De exemplu pentru Engleză literele mari sunt prefixate de cardul 000001 (~6) iar în română de cardul 000101 (~46). Aceasta este și propunerea articolului. De asemenea, există tehnici de scriere în care se scrie totul cu litere mari și literele mici sunt prefixate cu card specific.

Cel mai greu din punct de vedere tehnic mi-a fost să reprezint numerele dintr-un text. Numerele și în română și în engleză (grad 1) sunt prefixate de cardul 001111 (~3456) echivalentul # (diez) din setul de caractere ASCII.

Pentru asta am studiat separate descompunerea unui text în litere, apoi ca să-l pot compara cu litera anterioară sau următoare l-am generat în coloană separate. Am identificat așadar când apare prima literă într-o coloană și în acest caz i-am introdus un # (diez).

Formula din D7: =IF(ISNUMBER(–B7);IF(ISNUMBER(–C7);B7;”#”&B7);B7)

Pentru a descompune un text în fiecare literă a sa, am folosit funcția MID() cu SEQUENCE()

Formula din B7: =MID(B4;SEQUENCE(LEN(B4));1)

Ca să pot ulterior să o folosesc într-o singură funcție cu LET() a trebuit să pun cele două coloane pe o singură coloană, în format linie cu line (rows) apoi să le transform într-un nou tabel cu Wraprows() ca să pot să aplic fiecărei linii formula inițială din D7 folosind funcția BYROW().

Surpriza a fost că în momentul în care am încercat să le unific, opțiunea de TOCOL() din două variabile de tip coloană nu funcționează, așa că a trebuit să unesc textul celor două coloane în formatul: col1&col2 (rezultat în L6) după care să aplic o altă funcție decât MAP() sau BYROW() care nu funcționează pentru splitare. Astfel ca să pot splita o coloană în mai multe coloane (linie cu linie) a trebuit să construiesc funcția din M6:

Care mi-a permis să fac un tabel cu două coloane și căruia să-i pot aplica un BYROW() cu funcția din D7.

=LET(
Data; L6#;
LenData; LEN(Data);
Rows; COUNTA(Data);
NumCols; 2;
Tabel; SEQUENCE(Rows; NumCols; 1; 1);
CharIndex; MOD(Tabel - 1; LenData) + 1;
CharPosition; INT((Tabel - 1) / LenData) + 1;
INDEX(MID(Data; CharIndex; 1); CharPosition; SEQUENCE(1; NumCols))
)

A fost hard dar sper să se fi meritat și să fie de ajutor cuiva!

Pentru întrebări și comentarii puteți folosi secțiunea dedicată din site!

O zi luminoasă tuturor!

Blog la WordPress.com.

SUS ↑