#ImagineCup 2015 – News (2)

Logica te va duce din punctul A în punctul B. Imaginaţia te va duce oriunde… (A. Einstein)

Imagine Cup 2015 își continuă pas cu pas etapele din cadrul celei de-a XIII-a ediții. Este a doua ediție care continuă în formatul cu trei competiții majore (World Citizenship, Innovation, Games) și după cum vă informam în urmă cu ceva timp s-a introdus o secțiune specială pentru studenți programatori: Code Hunt.

Până la finala din vara lui 2015 (iulie în Seattle, USA), concurenții au avut posibilitatea de a participa la o serie de concursuri cu premii intermediare:

(Optional) Pitch Video Challenge – Finished October 29
(Optional) Project Blueprint Challenge – Finished December 3
(Optional) User Experience Challenge – Ends January 7
National Games Competition – Deadlines vary by nation

Veștile bune pentru noi, sunt aduse de un premiu la secțiunea Code Hunt câștigat de Alin-Silviu Burnaru (de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași) pentru competiția din septembrie 2014 și o serie de mențiuni speciale pentru competiția Project Blueprint:

Echipa Winterflame (de la Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj) la secțiunea Games și
One Step Ahead (de la Colegiul National Gheorghe Rosca Codreanu din Bârlad) la secțiunea Innovation.

O altă veste bună este faptul că România va organiza și anul acesta o finală națională pentru cele trei secțiuni majore din Imagine Cup. Detaliile vor fi afișate în viitorul apropiat pe situl TechWare al Microsoft Romania care are secțiune dedicată pentru Imagine Cup.

În așteptarea altor vești bune vă urez mult succes tuturor!

10/02/2015

Excel – Problemă cu combinații unice [UPDATED 23.01 H15:44)

Pentru fanii de Excel am primit de la un alt pasionat o problemă deosebit de faină și utilă multora din noi.

Cerințele problemei:

Se dă o echipă formată dintr-un număr finit de membri: A, B, C, D, E, F, G, H etc.

Fiecare dintre ei, lucrează la un anumit task (activitate) (t1, t2, t3 etc). Una și aceeași persoană poate lucra în același timp la unul sau mai multe task-uri (activități).

Structura unui task: NumeTask, Responsabil, Reviewer. Responsabilii sunt introduși manual, Reviewerii se alocă aleator de aplicație.

Constraints:

a) Fiecare dintre ei, poate face echipă cu oricare dintre ceilalți, dar doar pe un singur task (i.e. dacă A lucrează la taskurile t1 si t2, la t1 poate avea un anumit partener: E dar la t2 obligatoriu un alt partener: B);

b) Să nu existe parteneri încrucișați (i.e. interzis situația asta: A lucrează la t1 cu partenerul C, iar C lucreaza la t8 cu partenerul A);

c) Distribuirea fiecăruia ca partener trebuie facută în mod echilibrat;

d) fără VBA (doar cu funcții Excel).

Se cere:

O atribuire în mod aleatoriu, a acestor parteneri. (cu un F9 sa se faca refresh)

Indicii:

F9 se folosește când modul de calculare a foii de calcul este setat pe manual (Formulas, Calculation Options, Manual)

O combinație incorectă:

O combinație corectă:

Nu sunt constrângeri de istoric pe alocarea curentă de task-uri.

Puteți alege o altă combinație sau structură a tabelelor. Ceea ce v-am prezentat eu este doar un exemplu.

[UPDATE DUPA ORA 22/20.01.2015]

Așadar, după cum am promis revin cu o serie de soluții.

Soluția lui Cătălin L.

Cătălin este de profesie Virus Analyst la BitDefender și unul dintre cei mai buni studenți ai mei de la masterul Administrarea Afacerilor. A primit 10 la seminar pentru rezolvarea aproape de 80% a problemei.

Mesajul său este:

”Am rezolvat problema, zic eu, folosind Numbers de la Apple, ca nu am la indemana un Excel. Am folosit cateva campuri precalculate ca sa nu scriu o formula prea mare.”

Fișierul său este la adresa: https://onedrive.live.com/view.aspx?resid=6EC38785F56DAE91!360575&ithint=file%2cxlsx&app=Excel&authkey=!AHsr4EX9wWnob7c

sau http://1drv.ms/1uNFoww

Sau accesați direct folderul: https://onedrive.live.com/?cid=6EC38785F56DAE91&id=6EC38785F56DAE91%212853 și deschideți/descărcați fișierul: Combinații unice Catalin L.xlsx

Soluția nu este finală pentru că are destul de multe constante (Hard-Code) pentru a putea fi acceptată.

Soluția mea

Soluția propusă de mine se bazează pe puțin mai multă matematică. În prima fază ID-urile Reviewer-ilor se alocă automat prin funcția =RANDBETWEEN(1;$J$1) în care J1 este maximul ID-urilor din tabela persoane care au un nume în dreptul lor: =COUNTIFS(tblPersons[ID];”<>0″;tblPersons[Name];”<>”)

Normal că acest maxim din J1 nu funcționează corect pentru că dacă ștergem un nume intermediar, numărul rezultat prin acel COUNTIFS nu mai este concludent. Făcând o analogie la tabelele din bazele de date, orice înregistrare vidă nu mai are un ID alocat, așa că structura tabelului tblPersons nu este normalizat din punct de vedere atomic.

Trecem peste această scăpare și continuăm.

Problema concretă constă în a determina unicitatea unui tuplu:

A-B = B-A

În acest context am preferat să utilizez ID-uri numerice în loc de nume concrete sau ID-uri de tip litere.

Ca să pot determina unicitatea tuplului a trebuit să iau în considerare faptul că două numere de diferite mărimi pot da același rezultat: 4+10 = 12+2 ceea ce m-ar fi încurcat în a determina unicitatea unui tuplu.

Soluția găsită de mine a fost folosirea funcției SINH() în reprezentarea numerelor în loc de numerele pur și simplu. SINH() returnează sinusul hiperbolic al unui număr. Ăăă știu, e complicat modul în care am ajuns eu la acea formulă, dar se pare că e cea mai sigură metodă de a determina un număr suficient de diversificat pentru a putea să obții sume diferite din două numere reale destul de apropiate.

Pe coloana F mai este pus și un IF de control pentru cazul în care se alocă în mod aleatoriu un număr asemănător Responsabilului.

Pe Coloana G am folosit o combinație de funcții MATCH() cu IF() și ROW() care îmi determină dacă acel număr obținut prin însumarea SINH()-urilor de ID-uri este unic în lista de rezultate (coloana F) sau nu.

Restul este apă de ploaie: formatare condițională la nivel de celulă și apoi la nivel de linie.

Fișierul poate fi vizualizat aici: http://1drv.ms/1uoLZP8 sau: https://onedrive.live.com/redir?resid=6EC38785F56DAE91!360578&authkey=!AHsr4EX9wWnob7c&ithint=file%2cxlsx sau din folderul: https://onedrive.live.com/?cid=6EC38785F56DAE91&id=6EC38785F56DAE91%212853

Verdictul

Nimeni nu a obținut sticla de vin, așa că ”potul” se multiplică cu 5: 4 sticle de vin real livrate la adresa fizică a celui care rezolvă problema! Una mi-o păstrez mie! :))

Să ne întoarcem la cerințele de business și să analizăm ce nu este bine în soluția mea:

1. Matematic vorbind când ai un număr mic de angajați, combinațiile unice pentru task-uri este limitat. Exemplu: dacă ai 2 angajați poți crea doar un singur task unic: A responsabil – B reviewer. Sau invers.

Dacă ai trei angajați poți crea trei task-uri unice: A-B, B-C, A-C sau combinații unice ale lor.

Chiar și la mai mulți angajați și mai multe task-uri, funcția de randomizare dă de mai multe ori ”rateuri” referindu-ne aici la faptul că trebuie să apeși de mai multe ori tasta F9 (Calculate Now) pentru a obține rezultate unice.

Poate pentru mulți nu este o problemă, dar cerința este cerință.

Indicația mea este de a compara ID-ul Reviewer-ului cu ID-ul responsabilului ca să eliminăm acele SameID și cu rezultatele anterioar obținute mai sus. Ceea ce nu am descoperit încă este cum determini care sunt rezultatele de mai sus. O posibilă soluție este eliminarea ranzomizării.

2. A doua cerință: Distribuirea fiecăruia ca partener trebuie facută în mod echilibrat;

Asta înseamnă că dacă un angajat a primit deja un task, ar trebui să alocăm altora care nu au primit deja, și care nu au același ID cu cel al resposabilului. Numărul de review-uri alocate este specificat în tabelul de Angajați sub forma unui countif din tabelul de task-uri.

Aici nu am nici o idee, dar mai investigăm. :)

[/UPDATE]

[UPDATE 21.01.2015 H22:00]

Așa cum am promis revin cu update-ul zilei la această problemă a combinațiilor unice. Personal nu am reușit să mai ”sap” după soluții pentru problemele din Verdictul anterior dar am primit o soluție surprinzător de frumoasă de la un fost coleg de muncă.

Ciprian S. propune o soluție cu o funcție de tip Array care rezolvă cu o uninicitate a combinațiilor foarte mare problema duplicatelor din problema 1 a verdictului. Rămâne deschisă problema 2 – Distribuirea echilibrată a reviewer-ilor pe task-urile deschise.

De-a dreptul spectaculos în soluția lui Ciprian este modul în care a tratat condiția de unicitate. Eu vă prezentasem acea formulă ”sefe”: SINH(). El a găsit o metodă mult mai simplă și anume concatenarea între cel mai mic număr dintre ID-ul Responsabilului pe task și ID-ul responsabilului pentru Review. Din punctul meu de vedere, faptul că știam puțină matematică prezentând o funcție de mare nișă pălește în fața simplității geniale de a alipi minimul și maximul unui număr pentru determinarea duplicității unei combinații.

Chiar dacă în schimbul de mailuri Ciprian mi-a adus aminte de o perioadă din mileniul trecut când lucram ca tehnoredactor la PIM, la el a ajuns problema prin intermediul unei puternice comunități de Office din România: http://www.itlearning.ro/forum/viewtopic.php?f=99&t=7353. În prezent Ciprian este economist la o companie din Iași.

Dar cum rigoarea academică nu lasă o soluție să treacă fără a o întoarce pe toate părțile am găsit relativ repede o excepție în funcționarea corectă a validării unicității combinațiilor. Priviți cu atenție imaginea: În cazul perechilor 1-1111 și 11-111 avem o duplicitate la metoda alipirii.

Și dacă am trecut la teste, am descoperit că nici SINH()-ul nu este suficient de bun pentru numere mari pentru că ultimul număr care poate fi interpretat în Excel de SINH() este 709!

Soluția ar fi să lucrăm cu materialul clientului: adică alocarea reviewer-ilor să se facă numai din lista de angajați disponibili fără randomizare, iar formula lui Ciprian pare cea mai corectă până acum pentru această situație:

=IFERROR(SMALL(IF(Nom[Index]<>[@[Cod_R]];IF((COUNTIF($D$1:D1;Nom[Index]&[@[Cod_R]])+COUNTIF($D$1:D1;[@[Cod_R]]&Nom[Index]))=0;Nom[Index]));RANDBETWEEN(1;$F$1-1-COUNTIF(B$1:C1;[@[Cod_R]])));””)

Fișierul Excel cu soluția lui Ciprian îl puteți accesa aici: https://onedrive.live.com/view.aspx?cid=6EC38785F56DAE91&resid=6EC38785F56DAE91%21360595&app=Excel sau în folderul: https://onedrive.live.com/?cid=6EC38785F56DAE91&id=6EC38785F56DAE91%212853 cu numele: Combinații unice – Ciprian S.xlsx

Inițiatorul, cel care a născocit problema este bucuros de soluția lui Ciprian dar mai trebuie rezolvată problema alocării egale a reviewirilor din lista și cu speranța că nu vor exista situații de exepție genul: 1-1111.

Personal voi încerca să îmbunătățesc soluția mea, cu gandul la faptul că uneori tabelele relaționale sunt mult mai utile pentru asta. :) Ar fi util să întrebăm ceva specialiști în SQL cum ar trata subiectul? :)

[/UPDATE]

[UPDATE 23.01.2012 H15]

Se pare că în final avem o rezolvare acceptabilă a problemei oferită de Marius M. ca o continuare a soluției inițiale a lui Ciprian S.

Ciprian a pus mai multe update-uri pe site-ul http://www.itlearning.ro/forum/viewtopic.php?f=99&t=7353 dar se pare că Marius a găsit optimul de alocare a ID-urilor cu cea mai mică rată de dubluri, plus că reușește să facă alocarea echilibrată a reviewer-ilor în listă.

Soluția propusă de Marius M. poate fi consultată la adresa: https://onedrive.live.com/edit.aspx?cid=6EC38785F56DAE91&resid=6EC38785F56DAE91%21361092&app=Excel

sau în folderul https://onedrive.live.com/?cid=6EC38785F56DAE91&id=6EC38785F56DAE91%212853 cu numele: Combinații unice – Marius M.xlsx

Un preview cu modulul testat al aplicației inițiate de Ciprian S și continuate de Marius M.

Mesajul complet a lui Marius care explică modul de rezolvare:

”V-am atasat solutia pe combinatii, am continuat pe solutia oferita de Ciprian, (care e foarte faina, si de la care am invatat foarte multe, nu stiam ca pot face asa ceva cu referinte structurate), dar am adaugat verificarea duplicatelor fara nici o concatenare, si fara sinus, ci cum v-am scris pe blog, cu COUNTIFS, o verificare pe randurile anterioare. Ciprian a mai propus o rezolvare cu concatenare, dar are limite, solutia asta cu COUNTIFS nu are nici o limita, si nici o exceptie.

Cel mai usor vedeti in coloana E (Status).

Apoi am propus si o incercare de distribuirie echilibrata, anume verific count-urile id-urilor atribuite pana la randul curent, si iau in considerare pentru asignare doar id-urile care au fost asignate cel mai putin. De exemplu, pana la randul curent toate id-urile au fost asignate, dar majoriatea de mai multe ori, iar doua id-uri cate o data fiecare, le iau in considerare pentru asignare cu randbetween doar pe cele 2.

Dand de mai multe ori F9, am observat ca uneori ramane un singur id cu cele mai putine asignari, dar daca il asigneaza se incalca conditia de unicitate, si atunci imi da eroare.

Vreau sa va multumesc pentru problema.”

Marius este absolvent al specializării de Informatică Economică și actualmente lucrează la http://www.hartehanks.com/

Mulțumim Marius!

[/UPDATE]

Problema rămâne deschisă. Dacă peste timp vor mai apărea cititori ai acestui articol care vor avea soluții îmbunătățite nu ezitați să mă contactați. Chiar ar fi interesante analogii cu bazele de date sau de ce nu cu VBA. :)

În cazul în care mai aveți probleme faine de Excel și pe care ați dori să le spuneți unor dezbateri / soluții publice aștept cu interes provocările dumneavoastre.

20/01/2015

#BringITon – Iași 14-15 Noiembrie 2014

BringITon!”, un eveniment organizat tradițional de Facultatea de Informatică din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași, și Institutul de Informatică Teoretică al Academiei Române din Iași, împreună cu noii parteneri, va face cunoscut mediului de afaceri românesc, dar și colegilor din alte unități de cercetare universitară, posibilitățile de investitii generate de cercetările în IT. Totodată, tinerii cercetători vor învăța de la investitori și oameni de afaceri cum își pot transforma ideile lor într-un business de succes.

Detalii: http://bringiton.info.uaic.ro/

Prima zi, a fost intensă. Multe proiecte faine, mulți membrii ai juriului de la foarte multe firme din Iași. Evenimentul a fost deschis magistral de cuvântul reprezentanților facultăților și universităților precum și de cei doi invitați:

Laszlo Pacso (Business Days, Iași) – Antreprenoriat în vremuri turbulente
Dan Zaharia (Extind Management, Senior Leasing Consultant) – Outsourcing vs. Antreprenoriat

Dan, a tras un semnal de alarmă, pe care aproape toți îl percepem dar pe care parcă ne este teamă să îl rostim: Este IT-ul din Iași într-o bulă sau nu? Cum ar trebui un angajat în IT al zilelor noastre, care câștigă 1000-2000 Eur pe lună, să-și facă o strategie de continuitate în cazul în care mediul prielnic actual va intra pe o pantă descendentă? Răspunsul îl are fiecare.

Prezentarea ideilor de proiecte din partea studenților a stârnit destul de mult interes și atitudinea generală a membrilor juriului a fost una pozitivă.

Fiind un format de concurs a trebuit să stabilim un top 7 din cele 28 de proiecte expuse.

Partea a doua a zilei a început cu sesiunea de training ale lui Andrei Ghiorghiescu și Emanuel Martoancă de la Thinslices și Cătălin Frâncu de la Building Technology Group Romania. Ideile motivaționale, experiențele, strategiile de dezvoltare și drumul efectiv al ideii de la finanțare și producție la succes, au cufundat auditoriul, în mare parte format din studenți, într-o stare de a privi dincolo de momentul acelei zile.

Juriul

Lenuţa Alboaie – Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Facultatea de Informatică – <adria [at] info.uaic.ro> – Membru al juriului fără drept de punctare
Andrei Apetrei – Inovart Consulting SRL – <andrei [at] inovart.ro>
Mihaela Balan – Softvision – <mihaela.balan [at] softvision.ro>
Andrei Chiochiu – XEROX Software Support Senior Manager Technology Innovation – <andrei.chiochiu [at] xerox.com>
Raluca Coțoi – MIND CTI – <raluca.cotoi [at] mindcti.com>
Cătălin Frâncu – Building Technology Group Romania – <catalin.francu [at] btgromania.ro>
Andrei Gheorghiescu – THINSLICES – <andrei [at] thinslices.com>
Daniel Isepciuc – Software Delivery Manager – NESS Romania – <daniel.isepciuc [at] ness.com>
Emanuel Martoncă – THINSLICES – <manu [at] thinslices.com>
Claudia Niță – Teamnet – <claudia.nita [at] teamnet.ro>
Laszlo Pacso – Business Days – <laszlo.pacso [at] businessdays.ro>
Daniel Puiu – Teamnet – <daniel.puiu [at] teamnet.ro>
Valerică Greavu-Șerban – Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor – <valy.greavu [at] outlook.com> – – Membru al juriului fără drept de punctare
Dan Zaharia – Extind Management, Senior Leasing Consultant – <extind [at] danzaharia.biz>

Desfășurarea jurizării

În concurs s-au prezentat 28 de proiecte evaluate după 4 (patru) criterii definite anterior.

Criterii de jurizare

originalitate – 30%
potențial de piață – 30%
mod de prezentare – 15%
fezabilitate tehnologică – 25%

Modul de lucru

Fiecare membru al juriului a discutat cu membrii echipei și pe baza criteriilor de jurizare a procedat la realizarea unui Top 7 soluții (25% din totalul soluțiilor prezentate).

Topul stabilit de fiecare judecător a fost centralizat și ponderat cu puncte descrescătoare de la 10.

Formula de calcul: Suma clasărilor pe Top1*10+ Suma clasărilor pe Top2*9+ Suma clasărilor pe Top3*8+ Suma clasărilor pe Top4*7+ Suma clasărilor pe Top5*6+ Suma clasărilor pe Top6*5+ Suma clasărilor pe Top7*4

În prima rundă au fost selectate 5 proiecte, plus 1 proiect în preferințele publicului, plus o echipă de rezervă.

În finala de tip workshop fiecare echipă finalistă a prezentat soluția timp de 5 minute, după care membrii juriului au adresat întrebări, opinii și indicații de dezvoltare viitoare. Studenții au fost invitați să își depună proiectele/ideile și în competiția Imagine Cup 2015, cea mai mare competiție de profil din lume adresată studenților informaticieni și în care studenții din România au avut rezultate excelente. Imagine Cup este organizată de firma Microsoft începând cu anul 2003 și valoarea premiilor este de peste 200.000 USD plus granturile de finanțare a echipelor finaliste, în valoare totală de 1 milion de USD pentru o perioadă de 3 ani.

Criteriile de jurizare pentru finala BringITon:

Nevoia umană soluționată – 20%
Definirea Clientul – 20%
Modelul de afaceri aplicat – 20%
Modul de finanțare – 20%
Managementul riscului – 20%

În urma sesiunii de evaluare finală juriul a stabilit un clasament general pe baza cărora s-au stabilit premiile.

Premiile

Loc	Proiect – Membrii	Punctaj final	Valoare premiu
1	Eye tracking camera mouse for persons with neuro-locomotor disabilities – Adrian BULAT, Emil CONDREA, Ionuț CENAC, Robert Gabriel LUPU	113	600
2	System for avalanche prediction ABL-SEIF – Abel-Lucian TORAC MITRIC, Călin CIUFUDEAN	93	400
3	MyDialyLife – Alecsandru PRUNĂ, Teodor-Valentin ZBANȚ, Dan CRISTEA	90	300
M1	Smart Hotel – Cristian TOTOLIN, Alexandru SPERILĂ, Alexandru MITRICA, Sorin ILIE	83	150
M1	Traffic Ants – Robert OJOC, Adrian IFTENE	83	150
M3	Advanced devices based on FES, BCI and Exoskeletons to improve rehabilitation in hemiplegia – Sergiu HARTOPANU, Florin SEREA, Dănuț Constantin IRIMIA, Marian Silviu POBORONIUC	78	100

Dl. Laszlo Pacso a oferit un premiu interesant echipelor finaliste, prin invitația acestora de a prezenta ideile în cadrul seriilor de evenimente Business Days.

Trebuie să menționez că soluția câștigătoare a fost prezentată și în Finala Imagine Cup România 2014.

În ziua a doua s-au acordat premiile, după care a început masa rotundă.

Mediul universitar față în față cu Industria

Tematica dezbaterii moderate de dl. Adrian Iftene, decanul FII și Lenuța Alboaie, prodecan FII:

starea curentă a colaborării cu industria
problema creșterii calității învățământului. Motivarea studenților în a performa la studiile de licență
organizarea de concursuri la cursurile dorite de companii
adaptarea curriculei la cerințele pieței de IT. Sunt bazele informaticii mai importante sau tehnologiile?
stagii de practică: în timpul anului universitar sau doar pe timpul verii?
alte tematici de interes: mastere organizate în colaborare cu firmele, teme de licență/disertație/doctorate coordonate în regim de cotutelă, burse de studiu oferite de companii, etc.

Multe idei, opinii, experiențe și de ce nu, puțină tensiune. Față în față cu reprezentanții firmelor au participat profesori și studenți de la universități din Iași, Suceava, Craiova și București.

Majoritatea facultăților au expus și mulțumit pentru foarte buna colaborare de până acum cu industria, după care discuțiile s-au tensionat puțin pe vechile dileme: student vs. student-angajat și teorie fundamentală vs. practică vs. teorie aplicată.

Student vs. student-angajat

Marea majoritate a a participanților a recunoscut faptul că studentul angajat nu este foarte bun în nici una din cele două situații. În același timp, atâta timp cât studentul nu are o diplomă de licență, firmele suferă o serie de pierderi financiare datorată neexploatării acelor relaxări fiscale (încă de actualitate) din domeniul IT.

Unul din indicatorii de calitate după care sunt evaluate universitățile, facultățile și specializările este numărul de absolvenți angajați în primul an de după terminarea studiilor. Acesta este un indicator foarte bun în facultățile de profil, fiind în același timp un vehicul de marketing pentru atragerea de noi studenți și finanțări.

Reprezentanți ai firmelor au punctat: doriți să nu vă mai plece studenții de la ore? Faceți cursurile și laboratoarele obligatorii. În felul acesta vă asumați calitatea absolvenților și vă protejați în fața absenteismului de la cursuri. Va mai fi facultatea la fel de atrăgătoare după aceea, atâta timp cât s-a ajuns ca firmele să angajeze studenți chiar din primul an? S-a afirmat faptul că firmele își urmăresc cu mare îndârjire planurile de afaceri și uneori pun prea mult zel în recrutarea tinerilor chiar de pe băncile facultății.

Profesorul Dumitru Oprea de a FEAA, fost rector al UAIC și actual Senator, a lansat idea echivalării unor cursuri/laboratoare cu ore de lucru pe proiecte specifice ale studentului la cursuri. Exemplu: dacă un student lucrează în domeniul programării web, atunci pe baza unei scrisori de la management și a listei de task-uri pe care le-a îndeplinit studentul-angajat la serviciu, se pot echivala obiective specifice sau lucrări, examene specifice de la un laborator similar de la facultate. De asemenea, domnia sa, a informat audiența despre existența Legii 335/2013 – Legea privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de învățământ superior.

O opinie personală: nu cred că s-a ajuns la un conses pe această temă. Facultățile își vor studenții la ore, și, uneori acceptă acele programe de cursuri de după-amiază (în special pentru studiile de master), dar firmele acceptă cu greu o reducere a programului de lucru pentru studenți, sau liberele pentru pregătirea și chiar susținerea examenelor, proiectelor și altele.

Teorie fundamentală vs. practică vs. teorie aplicată

Tendința generală a companiilor este de a solicita studenți pregătiți pe anumite tehnologii specifice în viziunea lor fiind foarte important ca studenții să cunoască cel puțin un limbaj de programare sau tehnologie IT foarte bine după terminarea facultății, în felul acesta având acces mult mai rapid pe piața muncii și devenind mult mai repede productivi în mediul de business.

Profesorii au replicat rapid cu argumente de genul: facultatea nu este școală profesională, tehnologiile se schimbă prea repede, învățarea unei singure tehnologii ar limita șansele studenților de a accede spre un orizont mai larg de meserii.

Calea de mijloc, din punctul meu de vedere, au stabilit-o studenții care au dat dreptate atât profesorilor cât și reprezentanților mediului de afaceri. Cursurile de teorie fundamentală cu exemple practice din lumea reală pe diverse tehnologii. Schimbarea modului de realizare a laboratoarelor din stilul clasic de predare ascultare într-un format de echipă: proiect specific din partea unei firme, cu task-uri, obiective, metrici, etc. La drept vorbind, laboratoarele practice sunt și la ora actuală structurate în acest fel, numai că ideile de proiecte sunt de multe ori teoretice, se limitează la un limbaj sau tehnologie și de multe ori lucrul în echipă nu este suficient de mult implementat sau monitorizat.

Idea studiilor de caz ar fi perfectă și cred că ar aduce beneficii tuturor actorilor educaționali. Ar fi important în schimb de văzut cât de mult timp ar fi dispuse firmele să aloce pentru elaborarea și întreținerea unor studii de caz de acest gen. Da, sunt foarte multe cursuri care au invitați oameni din mediul de afaceri, dar nu există, din perspectiva mea o strategie unitară în acest sens. Poate în viitor.

Nu mai am loc și de concluzii. În fapt nu știu dacă putem trage concluzii. Notăm doar idea și dorința de continuitate a unor astfel de evenimente.

Mulțumesc și eu pe această cale tuturor studenților care s-au implicat în acest proiect, firmelor participante și sponsorilor precum și organizatorilor. Respect!

15/11/2014