TechEd 2010 – Berlin – Printre sesiuni (P1)

Cel mai inportant aspect al prezenței la TechEd este reprezentat de sesiunile de prezentare. Sesiunile sunt de mai multe tipuri și pe diferite tehnologii.

Având în vedere că aparent mă preocupă mai multe domenii IT am ales sesiuni din diferite topicuri. E clar că unele dintre ele le poți pierde pentru că sunt puse în același timp, dar cele care au un public mai mare se repetă. Alegerea unei sesiuni nu se face numai pe baza titlului ci și pe baza prezentatorului. De exemplu când a fost prezentarea de Cybercrime a lui Andy Malone, în sală au fost aproape 1000 de oameni.

Pe unde am fost eu în prima zi:

  • Supercharge IW’s with Access 2010 to Deliver Business Agility and Reduce Costs
  • Microsoft IT: How to Build an Enterprise SharePoint 2010 Deployment
  • Windows Phone 7 Demo Fest
  • Microsoft Live@edu: Moving Your School Communication and Collaboration to the Cloud
  • Office 2010: IT Pro Why you Should Care!
  • SSRS 2008R2 Integration With SharePoint 2010

La prezentarea de Access 2010, am aflat că au fost implementate componente noi pentru crearea macrourilor in mod vizual cu IntelliSense si de asemenea apar trigererele si procedurile stocate. (DataMacro) Cel mai fain în schimb mi s-a părut că în momentul în care se publică o tabelă cu DataMacro într-o listă SharePoint, atunci automat macroul se transformă într-un Workflow. Deci nu am văzut live chestia asta ci doar mi s-a spus ca răspuns la o întrebare pe care am adresat-o. De asemenea, multe macrouri… care sunt scrise în VBA se transformă automat în JavaScript la publicarea bazei de date în SharePoint. Și asta mi se pare SF dar merită încercat. :)

La DemoFest-ul de Windows Phone 7… o mulțime de lume. Se pare că mulți sunt foarte interesați de subiect… de la fani ai gadget-urilor, la programatori, de la sysadmini preocupați de securitate până la managerii preocupați de business model. Apropo de acest business model… este foarte interesant modul de gestionare. De exemplu, dacă ești o firmă mică de programare, poți crea aplicații pentru Windows Phone 7 pe care le publici pe site-ul Microsoft. Microsoft îți vinde produsul și îți oferă 70% din preț, minus taxele. Deci taxele le plătești în US după cum s-au exprimat cei din sală.

M-am uitat și eu puțin la telefonul respectiv. E fain… dar la un telefon contează foarte mult și hardware-ul în sine. Am înțeles că în România WP7 se va vinde pe hardware LG în primă fază… și poate HTC în valul 2. Nu am prea multe amănunte, și dacă nu e așa vă rog să mă combateți prin comentarii.

Dacă tot suntem la gadget-uri am văzut și Kinect-ul. Foarte interesant, controlul foarte bun, dar jocurile pe care le jucau cetățenii care doreau nu mi s-au părut deosebit de concludente: bowling, tenis de masă, volei. Cred că e fun… dar tocmai ce mă interesa pe mine, feetness și karate nu aveau. A da, era un joc de box :) care se juca în doi, și-și dădeau oamenii pumni virtuali. Interesant, dar nu am vrut să mă dau pe spate ca să nu fac vre-o impulsivitate să-mi iau :)… cine știe poate câștig una la feedback. După fiecare sesiune avem posibilitatea de a da feedback pentru prezentare. La final se face o tombolă și unul din cei 6000 va primi chestia aia gratuit. După cum știați deja, eu am noroc în dragoste așa că o să o câștige unul din cei 5999 :)

Live@Edu a fost faină prezentarea prin modul în care a fost realizată… și prin faptul că au invitat sysadminul de la Universitatea din Bologna să ne povestească cum era la ei, cum au luat decizia de a trece la Live@Edu și care sunt beneficiile pe care le au acum. Având în vedere importanța pe care o poate avea produsul și pentru școlile și Universitățile din România, au fost multe întrebări și discuții, dar sesiunea a fost limitată ca timp. Normal că am ținut-o pe doamna mai mult de vorbă după și vroiam un răspuns sincer la întrebarea: Care este business modelul Microsoft și de ce oferă acest produs pe gratis? Da, am primit un răspuns foarte satisfăcător și sincer, dar nu o garanție pe care să o prezint cui trebuie ca să pot trece și eu la Live@Edu.

Voi reveni cu un articol pe această temă care să sune și ca o argumentare a trecerii mai departe. Ideea de bază este că toată lumea e în Cloud. Trebuie să ținem pasul.

După BPOS, vine Office 365. Altă ofertă foarte faină care va îmbunătăți pe viitor Live@Edu cu o serie de servicii noi printre care LiveMeeting, SharePoint, Lync și altele.

La sesiunea de Office 2010 ni s-a povestit despre faptul că Office 2010 este mult mai securizat decât Office 2007. Nu vreau să fiu tocmai cârcotaș… dar cred că se poate foarte bine să scoți un SP sau niște patch-uri cu care să aduci la același nivel și 2007. Mi s-a părut destul de ciudată comparația cu propriile produse. Într-un fel îți denigreși echipa că a lucrat rău acum câțiva ani și că a făcut lucruri foarte faine în prezent. Oare nu se va întâmpla același lucru și după alți 3 ani? Aceasta este o întrebare pe care ar fi trebuit să și-o pună prezentatorul înainte de a face o astfel de comparație tăioasă.

După o zi plină de sesiuni m-am delectat cu mici artificii tehnice din SSRS 2008R2. Mi-a venit în minte faptul că tehologia poate fi limitată doar de imaginația noastră. Poți face orice din reportingul ală.

Ziua am încheiat-o în cameră alături de o sticlă de apă minerală care costă 0,19 Euro + 0,25 Euro garanție. DA! Ați citit bine, la sticlele de plastic se cere garanție aici! Să fie aceasta o bună cale de a mai face curat prin țară? Să nu mai fie atâta plastic aruncat peste tot? Eu zic că da!

Revin cu alte prezentări….

TechEd 2010 – Berlin Ziua 1

Printr-un joc al sorții am ajuns anul acesta în Berlin la TechEd. Pentru cei care nu știu TechEd este una din cele mai mari conferințe organizate de Microsoft pentru a prezenta diferitelor categorii de participanți (parteneri, clienți, profesioniști, inluienceri, presă) ultimele noutăți în lumea lor tehnologică și nu numai.

Un eveniment la care anul acesta participă aproximativ 6000 de oameni din EMEA (Europa, Orientul Mijlociu si cred că Africa de Nord). Spațiul este suficient, Messe Berlin fiind un fel de Romexpo la puterea x… adică ceva imens!

Ultima data când am participat la TechEd a fost la Barcelona în 2007, și m-am simțit cu adevărat mic sau nesemnificativ în marea de oameni, tehnologie etc, fiind în același timp copleșit de arhitectura orașului și toate celelalte.

Berlinul nu este tocmai cel mai frumos oraș pe care l-am văzut, poate și din cauza frigului și a ploii. Am avut totuși ocazia să văd istoria la ea acasă: Poarta Brandenburg, Zidul Berlinului, Turnul Televiziunii, Alexanderplatz, Checkpoint Charlie, Monumentul Evreilor și multe altele.

Revenind la conferință… la Keynote… am fost impresionat să văd aproape 6000 de oameni sub același acoperiș. În aceeași sală. Asta este cu adevărat ceva care să-ți rămână în memorie.

Oamenii

În același timp, TechEd este o ocazie de a te întâlni cu oameni pe care îi cunoști și cu care te întâlnești rar sau doar îi citești pe bloguri sau oameni de care ai auzit dar pe care nu i-ai văzut niciodată.

Printre cei de care probabil ați mai auzit se numără Ciprian Jichici, Ionuț Bălan, Aurelian Popa, Adrian Stoian.

Mult mai Fun a fost întâlnirea total întâmplătoare cu o echipă de la Microsoft Suport Romania. Băieți (Sorin, Marius și Alin), dacă mi se permite, numai unul și unul, fiecare AS pe tehnologia sa (Exchange, Office și Lync ex OCS) dar mai mult decât atât, pasionați și implicați în tot ceea ce și-au propus să facă pe aici. În ultimul timp, după mai multe episoade cu conotații negative ajunsesem să cred că, ori sunt eu persoana non-grata la Microsoft Romania ori oamenii s-au schimbat atât de mult încât nu-i mai pot eu înțelege. După ce i-am cunoscut pe suportiști mi-am dat seama că poate am doar o percepție greșită.

Era să o uit pe Oana Nitu? Nu, doar lăsasem doamnele mai pe final. Ea este acum MSP și a venit aici cu echipa din Olanda. Nice, nu?! Cu noi mai este și Loredana Panait, șefa pe comunități și la scoaladeeficienta.ro căraia îi datorez această vizită. Mulțumesc Lore!

Spre finalul acestei secțiuni am lăsat legendele [:)] > Emilian Baragan (așa-i că nu vă spune nimic numele?)

Emilian este acum Suport Engineer la Microsoft Suport și se ocupă de SQL Server și altele afiliate. Nu pentru asta îl consider o legendă… ci pentru faptul că el alături de echipa Midia au adus primul loc I pentru Romania la Imagine Cup în 2004 la secțiunea Short Film. A fost o ocazie unică pentru a depăna amintiri și impresii despre competiție.

Exhibition hall

La o astfel de conferință participă și foarte mulți sponsori și parteneri. Fiecare dintre ei dorește să își prezinte propriile soluții, afaceri, tehnologii și produse corelate produselor oferite de Microsoft. Am vizitat și eu mai multe standuri. Cuvintele cheie pentru toate sunt SharePoint și  Windows Phone.

Cam atat despre prima zi. Mai revenim cu detalii de la prezentări!

High Availability with Hyper-V 2008 R2

High Availability (HA) reprezintă un concept managerial dincolo de moda tehnologică. Este o necesitate de care depinde succesul unei afaceri. Parte componentă a triadei manageriale CIA, disponibilitatea (availability în engleză) reprezintă componenta cea mai costisitoare din arhitectura unui sistem informaţional, datorită investiţiilor în dispozitive hardware redundante sau care să suporte clustering-ul.

Un alt concept vehiculat în arhitecturile de disponibilitatea maximă este single point of failure, care presupune crearea unei infrastructuri redundante, în aşa încât un serviciu informaţional să fie disponibil cât mai mult timp clienţilor săi.

Cheia succesului unei soluţii de HA este aceea a gradului de disponibilitate oferit serviciilor, preţul implementării şi nu în ultimul rând timpul de recuperare în caz de dezastru, pentru că oricât de sigură ar fi o soluţie, într-o zi tot se poate întâmpla ca toată infrastructura să fie indisponibilă.

Modelul general de arhitectură HA (fig.1).

Arhitectura HA - Model

După cum observați în imaginea de mai sus arhitectura HA este pe mai multe niveluri combinând niveluri logice cu niveluri fizice.

În continuare voi prezenta pe scurt câteva explicații, nivel cu nivel de jos în sus. Cheia centrală a modelului este aceea a utilizatorului care are nevoie permanent de acces la serviciul de Web. Toată arhitectura este transparentă față de acesta.

A. DataStorage

Din ce în ce mai multe companii folosesc sisteme de stocare centralizată, care au foarte multe avantaje. Esențial în schimb în alegerea unui datastorage este funcțiile de iSCSI pe care din păcate nu le oferă toate sistemele. Altele oferă funcții de iSCSI la nivel de conexiuni de cabluri, destul de greu de înțeles… din punctul meu de vedere.

În cazul în care nu avem posibilitatea să creem partiții și funcții de iSCSI din aplicația de administrarea a storage-ului, atunci putem crea partiții simple de tip RAID 5, pe care să le alocăm serverelor din nivelurile fizice ulterioare.

HBA Host - Access  Storage to host mapping

În imaginile de mai sus puteți vedea un model de identificare a host-urilor iar în imaginea 2 modul în care este mapat spațiul de stocare pe un host. Corelat cu arhitectura din fig.1 în modelul nostru serverul iSCSI Target Server este identificat sub numele v-iSCSI-Master.

Cum funcționează HA în acest caz? În momentul în care cade din punct de vedere fizic un disc din datastorage, partiția logică RAID 5 rămâne activă și funcțională. Trebuie doar să înlocuim discul căzut într-un termen relativ scurt.

B. iSCSI Target Server

Dacă ne uităm cu atenție pe arhitectura din fig.1 observăm că acesta este singurul ”Single Point of Failure”. Pentru a rezolva această problemă putem adăuga un alt server iar stocarea hardiscurilor virtuale (VHD-urilor) se poate configura într-un DFS (Distributed File System).

În modelul pe care îl propun aici, iSCSI serverul este un Windows Server 2008 R2. În mod nativ, sistemul iSCSI este compus din două părți: target-ul și initiator-ul. Dacă datastorage-ul nu are nativ funcția de iSCSI Target, atunci pot fi folosite diferite aplicații în acest sens pentru a emula un astfel de rol.

Pentru a transforma un server Windows într-un iSCSI Target trebuie să parcurgeți următoarele etape:

1. Instalarea componentelor pentru Windows Storage Server. Ediția Windows Storage Server 2008 R2 Embedded (Standard, Enterprise, Workgroup) with iSCSI Software Target 3.3 (x64) poate fi descărcată de abonații MSDN începând cu 27/09/2010.

Atenție WSS nu este un sistem de operare în sine ci o colecție de update-uri care se instalează din Windows_Storage_Server_2008_R2.iso.

2. Instalarea iSCSI Software Target 3.3 folosind aceeasi sursă de pe MSDN.

După instalare se pornește automat serviciul WinTarget și trebuiesc definite discurile virtuale și apoi serverele care vor folosi aceste discuri.

Puteși găsi aici două articole foarte faine de configurare iSCSI și pentru în mod detaliat iSCSI pentru Hyper-V. 

iSCSI Target Server – Config summary (fig.2)

 Configurarile de iSCSI Target

Fiecare server care va accesa discurile virtuale create la Devices va trebui definit în secțiunea iSCSI Targets. Definirea lor se face pe baza IQN (iSCSI Qualified Name) care reprezintă un mod de identificare a clienților de iSCSI în rețea. Fiecare nume ale clienților windows de iSCSI va fi format după algoritmul: iqn.1991-05.com.microsoft: urmat de numele de DNS al acestuia.

Exemplu de IQN Windows: iqn.1991-05.com.microsoft:srv-cluster-n1.feaa.uaic.ro

C. Configurarea Clusterului de Hyper-V

Dacă vorbim de un cluster este clar că putem implica mai multe servere simultan. Din lipsă de echipamente eu am configurat doar două servere care să partajeze rolul de Hyper-V.

Pașii în configurarea inițială a unui nod din cluster

1. Instalarea sistemului de operare: Am ales Windows Server 2008 R2 Datacenter pentru a putea stoca mai mult de 4 servere virtuale folosind aceeași licență.

2. Instalarea rolului de Hyper-V R2. Componenta de Live Migration nu este disponibilă decât în idițiile R2.

3. Instalarea feature-urilor de Multipath I/O și Failover Clustering

image

Multipath I/O este componenta care permite accesul la același disc a mai multor servere, iar Failover Clustering pentru a putea partaja același serviciu, în cazul nostru Hyper-V.

4. Configurarea iSCSI Initiator pentru conectarea la iSCSI target.

image

Se scrie la Target numele IQN al target serverului definit mai sus și se apasă Quick Connect.

5. Configurarea Volumelor

image

După inițializarea lor în Volumes and Devices trebuie să mergem în Disk Manager și creem partiții simple fără literă, dar care trebuie să fie on-line. În imagine ele sunt off-line pentru că așa au fost configurate de Cluster.

image

6. Operațiunile 1-5 se execută și pe nodul al doilea.

7. Se validează cluster-ul din Failover Cluster Manager

image

Dacă testul a fost parcurs cu succes se poate trece la configurarea clusterului.

8. Configurarea clusterului

Cerințele minime pentru un nod: două plăci de rețea conectate în două rețele diferite și toate nodurile să aibă conectate la iSCSI target.

De asemenea, este esențială configurarea în DNS a unei înregistrări de tip HOST care va fi alocată cluster-ului.

image

9. Crearea unei mașini virtuale.

O mașină virtuală se poate crea direct din consola de administrare a clusterului de la Services and Applications, Virtual Machines, New Virtual Machine și se alege nodul din cluster pe care dorim să realizăm instalarea.

10. Testarea Live Migration (HA)

Live Migration în cluster înseamnă că la orice cădere a unui nod, sau oprirea acestuia pentru operațiuni de întreținere, este oarecum transparentă față de utilizatori.

În momentul în care un nod nu mai este disponibil mașina virtuală devine în scurt timp disponibilă de pe nodul al doilea.

Haideți să vedem un scurt filmuleț pe această temă.

În configurarea din filmuleț, mașina virtuală se numește Test (Windows 7, 512 MB RAM) și are IP (10.10.1.216) alocat dinamic din DHPC. Eu mă uit la un film de pe YouTube în mașina virtuală, conectat prin VPN L2TP.

Nodul 1 din clustrer (srv-Cluster-N1) este Owner-ul curent și are IP intern 10.10.3.211. Voi face restart la acest nod iar după câteva secunde voi revedea filmul de pe nodul 2 (srv-Cluster-N2, 10.10.3.212) care devine noul owner al mașinii virtuale. Odată cu migrarea live se realizează și migrarea paginilor de memorie.

Reiau povestea:

1. Incep să ma uit din remote la film

2. De pe nodul 2 verific faptul că masina virtuala este pe Hyper-V din Nodul 1

2.1. Încep un ping –t către mașina virtuală

3. De pe nodul 1 verific faptul că Owner este nodul 1

4. Dau restart la nodul 1

5. Vedem ce se întâmplă la ping și la vizualizarea filmului.

 

Câteva secunde pentru mutarea paginilor de memorie de pe un server pe altul și încă 5-10 pentru refacerea conexiunii prin remote desktop.

 

Un studiu de caz românesc pe tema Hyper-V puteți găsi la adresa: http://www.clubitc.ro/?p=11601 în care High Availability pentru serverele Linux este asigurată prin Hyper-V. Dacă aveți și alte cazuri de succes de pe la noi vă rog să lăsați un comentariu.

Mulțumesc.

 

Sper că v-a plăcut și că vi se pare util. Nu uitați! Disponibilitatea este o cerință de business nu un moft tehnic.

Succes!

Blog la WordPress.com.

SUS ↑