Imagine Cup 2009 – România câștigă Software Design și IT Challenge

Da, după cum ați aflat deja România este marea câștigătoare a Imagine Cup 2009, Cairo, Egipt.

Este aproape incredibil! Poți câștiga toate secțiunile de la Imagine Cup dar dacă ai câștigat Software Design ai câștigat totul. Este asemănător marelui atu, pentru că această competiție este considerată Regina tuturor competițiilor.

Pe lângă rezultatul obținut de băieții de la Cuza din Iași la Software Design, rezultatul lui Cosmin la IT pălește oarecum în mărinimie chiar dacă este cea mai bună reușită românească în domeniul IT-ului mondial.

Cosmin continuă o tradiție ceea ce este deosebit de important pe termen lung dar euforia locului I la Software Design este mult mai importată în momentele actuale.

Lăsăm deoparte bucuriile de moment și lăsăm viitorului numele momentului în IT-ul românesc. Știu că folosesc cuvinte mari, dar ele nu pot fi considerate patetice sau deliberate. Eletrebuie luate așa cum sunt.Acești copii au confirmat! Școala românească de IT a aratătat că nu a murit și că poate da valori. Totul este să le vedem! Totul este să le apreciem! Totul este să le recunoaștem valoarea! Cine are puterea sa facă asta?! Eu da!

Iată delegația României în Egipt.

 

14 oameni! Fiecare cu rolul său de Oscar sau de Zmeura de aur,și numă refer aici la candidați sau la mentori.

Ceremonia de premiere a fost organizată pe platoul Giza alături de cele 3 piramide. Peisajul a fost SUPERB!

 

Scena de premiere a fost proiectată ca orice fotografie să cuprindă cele 3 piramide. Au fost comandate special proiectoare care să pună în lumină cele3 piramide, iar scena organizată în deșert a costat aproape 100k USD sponsorizați de First Lady Mrs. Suzanne Mubarak .

 

 

Câștigătorii de la Software Design în fața camerelor de filmare.

 

Cosmin câștigătorul IT Challenge 2009 alături de reprezentanta Microsoft a Arabiei Saudite

Vineri ora 12:00 la Universitatea Cuza din Iași va fi organizată o conferință de presă în care sunt invitați toți cei interesați de promovarea imaginii României în lume. Am fost ambasadorii calității educaționale și a faptului că suntem pe val. Putem demonstra că putem mai mult?

Anul următor, Imagine Cup va fi organizată în Polonia, la finală fiind prezent și premierul Poloniei. M-am simțit umil sub forța cuvintelor adresate de acesta în conjunctura faptului că noi nu vom putea organiza vreodată un astfel de eveniment mondial.

Felicitări câștigătorilor și tuturor celor implicați în asta.

[Update 10/09/2007] – Added Video Content

1. Scena de premiere din mijlocul deșertului:

2. Ceremonia de premiere IT Challenge

3. Ceremonia de premiere Software Design

[/update]

 

Cu respect deosebit… din Cairo, Valy Greavu:

PS. Cei mai mulți ADE care îl cunosc pe Todi au spus că victoria de la SD îi este dedicată lui. L-am sunat la telefon (nu știu dacă are și frigider la care să fie sunat) ca să-i dau marea veste și parcă îi venea să plângă: Brazilia 2004, Japonia 2005, India 2006, Corea 2007, Franta 2008… niciodată nu a fost să fie. Am făcut-o acum! … și-i dedic și eu această victorie pentru anii de muncă depuși în promovarea competiție și în descoperirea și încurajarea studenților pasionați de tehnilogii Microsoft din România! Mulțumim Todi!

Finala Imagine Cup 2009 – IT Challenge (Live text)

Visit Rand’s Morimoto Blog

Așa cum v-am obișnuit în fiecare din ultimii ani, o să încerc o transmisiune de live text de la Finala Imagine Cup 2009 – Secțiunea IT.

Ora 9:00 AM GMT+3 – Am început cea de-a 5-a ediție a Imagine Cup pentru secțiunea IT. Prima ediție a Imagine Cup a avut loc în 2003 la Barcelona, având doar secțiunea de Software Design. Acum sunt 9 secțiuni. O istorie mai largă dar scurtă puteți găsi aici: http://imaginecup.com/Support/exploreimaginecup.aspx

Din Romania avem echipe la IT, Software Design, Embedded Development, Design. Mai multe detalii despre finaliștii de anul acesta puteți găsi la adresa: http://imaginecup.com/Competition/Finalists.aspx

De la stânga la dreapta:

  • Chris Amaris – Judge
  • Jeff Guillet – Judge
  • Thiago Cabral Valverde (Brazil) – a fost și anul trecut și a fost un student bun.
  • Miklos Cari Sivila (Bolivia) – pentru prima dată în competiție
  • Mohamed Karim Es Skalli (Morocco)
  • Abdul Rauf Butt (UK)
  • Sebastien Cubito (France) – din păcate a ajuns noaptea trecută la ora 4:00 AM. A avut ceva probleme cu avionul și arată destul de obosit…
  • Roland Sarkozi (Hungary) – e cel mai nevinovat de pe aici, încercând tot timpul să fie conectat la tot ceea ce însemnă Imagine Cup.
  • Mike Burr (USA) – a venit în costum și cu cravată… deci nu știu cum să interpretez… Din câte imi aduc aminte în 2005 la prima ediție majoritatea aveau pantaloni de stofă și cravată, chiar dacă nu chiar costum. E adevărat că nu haina îl face pe om… dar îl poate scoate în evidență… prea multă filosofie…
  • Chang Wu (China)
  • Rand Morimoto (Head Judge)
  • Valy Greavu (Judge)
  • Cosmin Ilie (Romania) – il știți, ați mai auzit de el.
  • Sherif Talaat (Egypt) – un student super pasionat de tehnologie. Se chinuie de 3 ani sa ajungă în finală. Anul ăsta a fost numit MVP în PowerShell și iată că în sfârșit după 3 ani a ajuns și în finală.

9:50 AM – Totul merge normal

Așa cum am fost anunțați, din când în când se oprește curentul. Asta a fost prima dată. [:)]

10:11 AM – Apar primele întrebări despre versiunile de software utilizabile. În schimb a fost și o cerință mai puțin uzuală, un student cerând tastatură franțuzească pentru că se descurcă foarte greu cu cea în engleză. Și nu e din Franța… Răspunsul a fost că nu se poate. Toată lumea trebuie să lucreze pe aceleași sisteme… inclusiv tastaturi.

Configurațiile de care dispun studenții:

  • În sală au doar o stație de lucru și o imprimantă pe care o partajează.
  • În sala serverelor au un dulap plin cu servere, fiecare dintre ei dispunând de un blade HP: 8-core 64b / 32GB Ram / 500GB SCSI disk.
  • Trebuie să creeze virtual o infrastructură de servere aflate în două locații/rețele diferite.

10:51 AM – Nimic…

Nu știu nimic despre celelalte echipe. Cred că o să merg singur pe aici să caut ceva informații.

11:17 AM – Secțiunea Design

La Design Ionuț Cîrjă și Cristina Despa sunt destul de relaxați. Au o temă super interesantă dar momentan sunt în căutarea ideii. Trebuie să construiască interfața unei aplicații care să ajute părinții unui copil autist, care se află în vizită în Egipt, să-l facă să înțeleagă cât mai multe despre cultura Egiptului actual și istoria acestei țări. Provocator și greu în același timp, dar nu imposibil așa cum susțin cei doi.

Finaliștii în ordinea intrării în competiție

 
Cosmin Ilie (Romania)
 
Chang Wu (China)
 
Thiago Cabral Valverde (Brazil)
 
Sherif Talaat (Egypt)
 
Roland Sarkozi (Hungary)
 
Mike Burr (USA)
 
Sebastien Cubito (France)
 
Miklos Cari Sivila (Bolivia)
 
Abdul Rauf Butt (UK)
 
Mohamed Karim Es Skalli (Morocco)

Foarte surprinzător anul acesta față de alți ani este că nu a venit nimeni de la presă să se intereseze de studenți și de competiție…

 12:54 PM – Am găsit-o pe Carmen

După ceva umblătură prin sala de mese, timp în care m-am giftuit la propriu cu prăjituri, m-am întâlnit cu echipa de la Embedded. Prezentaseră deja și fu bine. Urma prezentarea tehnică, iar la 4 PM vor afla rezultatele. Carmen umblă dintr-o conferință în alta, trebuie să facă zeci de raportari, call conference și alte chestii birocratice. Credeam că e mai simplu… În sală e o liniște profundă… mulți au ajuns deja la citit documentații de ISA …

1:21 PM – Sherif a trimis mailul

Primul milestone pe care trebuie să-l treacă competitorii este acela de a trimite un e-mail la serverul judecătorilor. Operațiunea aceasta trebuie să se întâmple până la ora 6:00 PM. Pentru a putea trimite e-mailul trebuie să aibă instalate și configurate: Hyper-V, Windows 2008, Active Directory, DNS, Exchange 2007 și ISA Server. În 4 ore și un pic se poate face asta, așa că egipteanul este în grafic.

2:08 PM – Probleme cu IP-urile

Un competitor a pus alte IP-uri rețelei sale și acum este în mare dificultate pentru că intră în permanentă în conflict cu o altă sală. Ar trebui să reconfigureze întreaga infrastructură pe o altă clasă de IP-uri, treabă aparent foarte simplă. Vom vedea implicațiile…

4:27 PM – Tensiunea crește

Odată cu apropierea de primul milestone crește și presiunea în sală. Cred că s-a ajuns la 4G [:)]. Trimiterea e-mailului de care vă povesteam mai sus presupune în același timp și primirea răspunsului. Până acum Cosmin este cel care a trimis și a și primit răspuns.

La Software design (SD) și Embedded (ED) se așteaptă rezultatele de calificare în runda următoare, după ora 17:00.  Băieții de la SD erau destul de mulțumiți despre modul în care au decurs lucrurile. La fel și cei de la ED. Au avut întrebări previzibile și au răspuns bine la toate. Sperăm o calificare pentru început în primele 12 pentru SD și în primele 6 la ED…

 
Băieții de la SD (Andreas Resios, Cătălin Juravle și Adrian Buzgar ) și dl. Sabin Buraga în dreapta. De fapt era în stânga lor :) toți de la Facultatea de Informatică din cadrul UAIC Iași.
 
 
Echipa de la ED în așteptarea rezultatelor pentru calificarea în runda următoare.
Valentin Stangaciu, Andrei Stancovici, Cristina Certejan, Bogdan Ștefan Popescu și mentorul lor: Marius Marcu toți de la Universitatea Politehnica din Timișoara. 
 
Desig-nul în căutarea unei idei salvatoare. S-a rezolvat laptopul. 
Cristina Despa și Ionuț Cârjă de la Universitatea Al. I. Cuza din Iași.

La Design lucrurile s-au înpotmolit puțin pentru că laptopul Cristinei s-a defectat… aproape iremediabil… Se încearcă găsirea unei soluții…

6:53 PM – A trecut prima fază

Primul milestone a trecut cu bine. Au fost mai mulți studenți care au reușit să trimită și să primească e-mailul cu cererile de DNS, printre care și Cosmin.

Vestea excelentă este că pentru prima dată în istoria Imagine Cup echipa României de la SD a ajuns în primele 12 din lume. Acesta este un mare pas făcut de ei și/i felicit pe băieți și pe mentorul lor.

Din păcate la ED nu am avut o soartă prea potrivită. Dl. Marcu a spus că este foarte mulțumit de ceea ce au lucrat și cum s-au prezentat studenții. Totul a mers bine, prezentarea a fost cursivă, s-a răspuns bine la întrebări… dar… nu a fost inovația care să-i propulseze în primele 12. Tehnic lucrurile au stat foarte bine, dar au fost soluții inovatoare, iar jurizarea a fost una corectă așa cum spun cei din echipa bdpq. Felicitări pentru că au ajuns până aici, și felicitări pentru faptul că s-au comportat ca o echipă până la capăt. Poate la anul, așa cum au spus ei când ne-am despărțit.

8:40 PM – Remote access problems

Studentul american tocmai a rulat un Security Configuration Manager și s-a cam dus totul de râpă. Nu ar fi fost nici o problemă dacă nu ar fi fost atent la configurări, nu mult mai important era să ruleze SCM pe stațiile virtuale nu pe host. Știu că e foarte important host-ul dar dacă ai omorât tot pe el nu mai ai acces la nimic. Am rezolvat relativ ușor din consolă…

9:00 PM – Hacking atack

Asta a fost tema mileston-ului de la această oră. Am făcut rost între timp și de o portavoce cu sirenă ca să-i mai dezmoțim puțin pe studenți.

 

Proba constă în scanarea fiecărei rețele în parte cu ajutorul megaaplicației [:)] Nessus. Sigur are toate plug-in-urile instalate. Procesul o să dureze ceva probabil… dar mai avem 12 ore… Nasol este că ei trebuie să lucreze sub presiune.

A trecut deja jumătatea competiției.

10:07 PM – SharePoint

Unul dintre studenți a găsit un articol de-al meu pe Internet cu configurarea SharePoint in FormAuthentication mode pe baza conturilor din Active Directory. M-a întrebat destul de mirat: “This is your Blog?” :)

10:30 PM – Romania în primele 6 din lume la Software Design

Rusia, Brazilia, Spania, Taiwan, Polonia, România – așa arată finala mare a secțiunii Software Design.

Sincer nimeni nu își putea imagina măcar că putem ajunge până aici. Eu speram din tot sufletul un loc în primele 12. Am ajuns mult mai sus decât speram… de ce nu ar fi și un podium? [:)]

Scurtă istorie a României în finala Software Design:

  • 2007 – prima calificare în finală – 921UBB (Daniel Ghita, Mihai Dan Nadas, Ovidiu Sabou şi Paul-Valentin Borza) din partea Universităţii Babeş-Bolyai cu proiectul KnowledgeSense
  • 2008 – sm@rtDEV (Diana Zoicas, Cristina Ciuhuta, Radu Meza and Mircea Cimpoi) cu soluţia GreenLife MMORPG de la Babes-Bolyai din Cluj

Ambele echipe din 2007 și 2008 s-au prezentat foarte bine în finală… poate mai puțin în 2007 când nu prea au mers lucrurile cum trebe cu aplicația. În schimb e greu să ajungi acolo sus dacă ideea aplicației nu se emulează pe tema competiției sau dacă prezentarea și răspunsul la întrebări nu merg șnur.

11:17 PM – Atacul s-a terminat

Cosmin a trecut cu bine și de acest punct. Dar nu a fost chiar cel mai bun pentru că o parte dintre studenți au activat sistemul de detectare a intruziunilor din ISA.

1:20 AM – A doua zi adică….

Am trecut cu bine și de milestone 3. Nu a fost chiar atât de greu, dar devine din ce în ce. Au trebuit să trimită un e-mail securizat de la un internet cafe către administratorul întregului domeniu.

Se vede cum studenții abia se pot abține să-și țină mâinile pe tastatură. Cred că o parte dintre ei nu am mai trecut prin așa ceva nici măcar în sesiune [:)]. La Design încă se mai caută ideea aia… iar cei de la SD și ED dorm.

Noi așteptăm ora 3 când este următoarea rundă…

2:37 AM – Feeds aggregator

Am înscris și eu acest blog post în Feed Aggregator-ul de pe Imagine Cup.  Se pare că sunt în top 5 așa că am făcut repede o poză acum cât mai sunt acolo. Dacă aș fi știut și eu să scriu în engleză probabil aș rămâne mai mult timp în top…

 

Aaaa da, am observat și eu că-mi apare tabul de Admin pe site dar asta e o poveste mai veche pe care am uitat să o fac publică… până acum [:)] .

3:27 AM – S-a terminat și milestone 4

Fiecare dintre concurenți trebuia să instaleze și să configureze OCS în așa fel încât să poată fi accesat din exteriorul rețelei… în mod securizat. Treabă nasoală cu certificate. Au reușit doar doi dintre ei să facă ceva concret. Între timp francezul a cam cedat… și chinezul la fel. Nu s-a întâmplat până acum în istoria celor 24 de ore ca cineva să adoarmă în timpul competiției, și se pare că nici de data aceasta nu avem un “câștigător”.

Diagrama generală de rețea arată cam în felul următor:

 

La 6 este următorul milestone și după aia încă 3 ore de muncă.

La Design Cristina și Ionuț au plecat la culcare. Nu știu care mai e stadiul la ei, dar nu erau prea încântați de ceea ce iese în urma lor. Creația e o muncă de inspirație nu de comandă… cel puțin așa cred eu.

E timpul pentru ceva muzică de refresh… recomand cu căldură: Golden Earring – When The Lady smiles 

6:15 AM – S-a terminat ultimul milestone…

Oboseala își spune cuvântul din ce în ce mai mult. Doi concurenți au cedat: francezul și marocanul. Spuneam mai sus că nu s-a mai întâmplat asta până acum. Aici e și vina ADE-ilor care nu și-au făcut prezența deloc în sală decât poate foarte foarte puțin, și doar să vadă dacă mai este studentul lor acolo. După 16-20 de ore de concurs și lucru intens nici unul dintre ei nu mai gândește clar. Dacă te uiți la ei poți să-i compari cu un boxer după 10 runde… de “negocieri” în cap. În momentul respectiv au nevoie de un om care să-i întrebe ce fac și care este povestea lor. Încercând să-ți spună care este stadiul lucrărilor încep să reproceseze. Este pauza de care au nevoie pentru reintrare în mersul lucrurilor. E greu… și devine din ce în ce mai greu. În ultimele 3 ore încep să gândească la faptul că nu au configurat un instrument sau un serviciu, dar că nu mai au nici timpul nici puterea să facă asta. Apare o resemnare a creerului în fața fizicului. Puțini sunt cei care reușesc să meargă mai departe și să gândească la fel de limpede și clar ca la început.

6:26 AM – a revenit Karim, marocanul

Atât pentru acum….

7:24 AM – H1N1

Mda… pe lângă toate lucrurile faine tre să existe și o porcarie. Am fost anunțați oficial că un concurent care dorea să intre în Egipt a fost reținut la aeroport suferind de gripa porcină. A fost dus la spital iar colegii lui de echipă au fost izolați într-o cameră de la hotel. Doi din cei 3 izolați au fost confirmați și ei cu gripă. Restul o să ne țină sub observație…

9:05 – Gata!

2 de ore de muncă intensă s-au încheiat cu set-up-uri până în ultima secundă. Acum urmează procesul de evaluare. Încă 5 ore pentru noi și câte 30 de minute pentru fiecare student.

Revenim cu noutăți de la ceremonia de premiere.

 

Istoria celorlalte competiții la care am fost judecător: Korea 2007, Paris 2008.

Ordin 310/1996 (M.M.P.S.) – privind aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea automata a datelor

Asta e bine de ştiut de asta notez aici pentru posteritate:

Ordin nr. 310 din 07/08/1996 (Ordin 310/1996)
privind aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea automată a datelor

Publicat în Monitorul Oficial nr. 188 din 13/08/1996

Ministru de stat, ministrul muncii şi protecţiei sociale, numit în baza Decretului nr. 223/1992 pentru numirea Guvernului României,

   având în vedere:
   –Legea nr. 5/1965 cu privire la protecţia muncii, modificată prin Decretul nr. 48/1969;
   –Hotărârea Guvernului nr. 448/1994 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, republicată;
   –Avizul Consiliului tehnico-economic nr. 83 din 7 iunie 1996 al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale,
   emite următorul ordin:
   Art. 1. – Se aprobă Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea automată a datelor.
   Art. 2. – Normele prevăzute la art. 1 intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării prezentului ordin în Monitorul Oficial al României.
   Începând cu aceeaşi dată se abrogă normele departamentale de protecţie a muncii care se referă la prelucrarea automată a datelor.
   Art. 3. – Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea automată a datelor sunt obligatorii pentru toate activităţile cu acest profil şi se difuzează celor interesaţi prin inspectoratele de stat teritoriale pentru protecţia muncii.
   Ministru de stat,
ministrul muncii şi protecţiei sociale,
Dan Mircea Popescu
   Bucureşti, 7 august 1996.
   Nr. 310.

 

37 – NSSM pentru prelucrarea automatã a datelor / 1996

1. PREVEDERI GENERALE

1.1. Continut. Scop

A 1.     (1) Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea automatã a datelor cuprind masuri de prevenire a accidentârii si imbolnãvirii profesionale, luând în considerare riscurile specifice la care este expus persnalul lucrator în cadrul acestor activitãti.

            (2) Scopul prezentelor norme este de a reglementa organizarea si desfãsurarea activitãtilor de prelucrare automatã a datelor in conditii de securitate si sãnãtate.

1.2. Domeniu de aplicare

A 2.     Prezentele norme se aplicã activitãtilor din unitãtile de informaticã (prin unitati de informaticã, în sensul prezentelor norme, se înteleg centrele, oficiile si statiile de calcul eloctronic), activitãtilor de birou ce presupun lucrul cu echipamente etectronice pentru prelucrarea automata a datelor, inclusiv.activitatilor desfãsurate la videoterminale.

A 3.     Lucrãtorii din unitãtile de informaticã, ce se deplaseazã la diferiti agenti economici pentru lucrãri de aualizã. programe, implementare sau orice alte lucrãri 1egate de realizarea prevederilor contractelor încheiate, vor respecta, in afara prezentelor norme si normele de securitate a muncii sau instructiunile proprii specifice pentru activitatea agentului economic respectiv.

1.3. Conexiunea cu alte acte normative

A 4.     (1)Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea automata a datolor se aplica cumulativ cu .Normele generale de protectie a muncii si cu Normele specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice.

            (2)Organizarea si desfãsurarea activitati de prevenire si stingere a incendiilor se va realiza potrivit normelor PSI în vigoare.

            (3)Dotarea cu echipament individual de protectie se va realiza în functie de riscurile specifice, potrivit prevederilor Normativului cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie, aprobat prin Ordinul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, nr. 225 / 21.07.1995.

A 5.     Conducerea unitatilor de informaticã si a agentilor economici, care au în dotare echipamente de prelucrare automatã a datelor, vor elabora instructiuni proprii cuprinzând masuri suplimentare de protectie a muncii fatã de prevederile prezentelor norme, în conformitate cu specificul locurilor de muncã si al activitãtilor desfasurate.

1.4. Încadrarea si repartizarea lucrãtorilor

A 6.     (1)Lucratorii care urmeaza sa desfãsoare activitati la echipamentele de calcul; vor fi încadrati si repartizati la posturile de lucru numai dupa efectuarea examenelor medicale obligatorii prevazute de reglementarile în vigoare ale Ministerului Sanatati, inclusiv a examenului medical oftalmologic.

            (2)Examenul medical se va realiza periodic, în confomitate cu prevederile 0rdinului nr.15/1982 al Ministrului Sanatatii si ori da câte ori lucratorii acuza simptome vizuale sau generale posibil a fi determinate de exercitarea profesiunii.

1.5. Protectia vederii

A 7      (1)În cazul în care la controlul medical oftalmologic se constata ca nu pot fi utilizati ochelari de corectie obisnuiti, lucratorii vor fi dotati cu mijloace de corectie speciale, adecvate sarcinii de muncã.

            (2)Plata mijloacelor de corectie speciale va fi suportata de unitatea de informatica sau agentul economic respectiv.

1.6. Informarea si instruirea lucrãtorilor

Art.8.   Conducerea unitatii de informatica sau a agentului economic respectiv va asigura informarea lucratorilor asupra tuturor aspectelor de securitate si sanatate derivate din, cerintele desfãsurarii activitatilor, precum si asupra mãsurilor aplicabile la locul de munca.

Art.9.   Lucratorii vor fi instruiti în utilizarea echipamentului de calcul înainte de începerea activitatii si ori de câte ori se modifica organizarea sau dotarea locurilor de munca.

Art.l0. Lucrãtorii vor fi instruiti special asupra necesitatii amenajarii ergonomice a locului de munca si asupra pozitiilor corecte pe care trebuie sa le adopte în timpul lucrului.

Art.11.             Organizarea si desfãsurarea instructajului de protectie a muncii se vor realiza în conformitate cu prevederile Normelor generale de protectie a muncii.

1.7. Organizarea activitatii

Art.l2. Conducerea unitatilor de informatica sau a agentilor economici vor planifica si organiza activitatile de prelucrare automata a datelor astfel încât activitatea zilnicâ în fata ecranului sa alterneze cu alte activitati.

Art.l3. (1) În cazul în care alternarea activitatilor nu este posibila, iar sarcina de munca impune utilizarea ecranelor în cea mai mare parte a timpului de lucru, se vor acorda pauze suplimentare fata de cele obisnuite.

            (2) Durata si periodicitatea pauzelor suplimentare se vor reglementa prin instructiuni proprii, cu consultarea unor institutii specializate sau specialisti, în functie de modul de organizare a activitatii si de caracteristicile sarcinii de munca (complexitate, ritm, durata, repetitivitate etc.) si vor fi incluse în timpul de lucru.

            (3) Timpul de asteptare a raspunsului calculatorului nu va fi considerat ca pauzã în activitatea lucratorilor.

 

2. AMENAJAREA LOCULUI DE MUNCÃ

Art.14.             Amenajarea locului de munca trebuie astfel realizata încât sa ofere utilizatorilor confort si libertate de miscare si sa diminueze în masura maxim posibilã riscurile de natura vizuala, mentala si posturala.

Art.l5. Posturile de muncã trebuie concepute si amenajate astfel încât sa permitã unor persoane diferite sã reallizeze o gamã diversã de sarcini de muncã, într-un mod confortabil si eficace, 1a nivelul de performante cerut.

Art.l6. Amenajarea posturilor de munca trebuie sã permita adaptarea acestora la schimbari de cerinte si situatii.

Art.17.             Locul de muncã trebuie sa permita o buna corelare întra caracteristicile antropofunctionale ale utilizatorilor si munca lor prin asigurarea posibilitãtilor de reglare a diferitelor elemente componente ale acestuia. (fig.1)

Art.l8. Utilizatorii trebuie sã aiba posibilitãti de modificare a pozitiei de lucru, in timpul activitãtii.

Art.19. Daca utilizatorii se deplaseaza de la un punct de lucru la altul, este indicat sã se prevadã elemente de prindere sub planul de lucru, pentru a usura miscarea (de ex. o canelura sub birou cu adâncime suficienta pentru prindere).

Art.20.             Distantele si unghiurile de vedere trebuie sa fie în raport cu cerintele sarcinii de munca si în conformitate cu pozitia de lucru standard. (fig.2).

Art.2l. (l) Pentru a pastra o pozitie de lucru confortabilã si pentru a evita raflexiile si efectul de orbire, utilizatorul trebuie sã încline, sa basculeze sau sa roteasca ecranul, oricare ar fi înãltimea ochilor deasupra planului de lucru.

            (2) Înaltimea optima a centrului ecranului trebuie sa corespunda unei directii de privire înclinate între 10 si 20° sub planul orizontal care trece la nivelul ochilor.

Art.22.             Înaltimea tastaturii trebuie sa asigure în timpul utilizarii un unghi între brat si antebrat de minimum 90°.

Art.23.             În pozitie asezat, distanta dintre planul de lucru si, suprafata de sedere trebuie sa fie cuprinsa între 200 si 260 mm.

Art.24.             Ecranul, suportul de documente si tastatura trebuie amplasate la distante aproximativ egale fatã de ochii utilizatorului, respectiv 600 +/- 150 mm.

Art.25.             Videoterminalele vor fi astfel amplasate încât directia de privire sa fie paralela cu sursele de lumina (naturala si artificiala).

Art.26.             Posturile de muncã la videoterminale vor fi amplasate între sirurile de corpuri de iluminat din încaperea de lucru.

Art.27.             (1) Videoterminalele vor fi amplasate la distantã fata de ferestre.

            (2) În cazul în care videoterminalele sunt amplasate în încaperi în care se desfasoara si alte activitati, în apropierea ferestrelor vor fi amplasate posturile de lucru ce nu necesita activitate la ecran.

            (3) Suprafetele vitrate nu trebuie sa fie situate în fata sau în spatele utilizatorului.

Art.28.             Se va evita, pe cât posibil amplasarea videoterminalelor în încãperi cu suprafete vitrate de mari dimeusiuni. Daca acest lucru nu este posibil, în cazul încaperilor mari, cu suprafete vitrate importatnte, dispuse pe mai multi pereti, se vor lua masuri adecvate pentru mascarea zonelor cu luminantã ridicata (pereti mobili, storuri cu lamele orizontale la ferestre etc.).

Art.29.             Pentru asigurarea cerintelor de securitate si stabilitate, la locul de muncã trebuie:

            a)sa se reducã la minimum vibratiile inerente sau transmise;

            b)sã se elimine posibilitatea bascularii planului de lucru;

            c)sa fie posibila reglarea înaltîmii mesei fãrã risc de coborâre bruscã si deci de rânire;

            d)sa nu se utilizeze obiecte improvizate pentru fixarea echipamentului de calcul.

Art.30.             Amenajarea posturilor de munca într-o încapere trebuie realizata astfel încât sa se asigure:

            a) accesul usor si rapid al utilizatorilor la locul 1or de munca;

            b) accesul usor si rapid al personalului de întretinere la toate partile echipamentului, la pozitiile cablurilor si la prizele electrice, fãra îtreruperea activitãtii în desfãsurare sau cu o întrerupere minimã;

            c) un spatiu de lucru care sa raspundã nevoilor de spatiu personal, de comunicare între indivizi si de intimitate.

Art.31.             (1) Conductorii electrici si cablurile trebuie sa respecte urmatoarele conditii:

            a) sa nu prezinte risc de electrocutare la trecerea pe planu1 de lucru sau pe sol;

            b) sa aiba o lungime suficienta pentru a se adapta 1a nevoile reale si previzibile ale utilizatorilor, inclusiv în cazul unei reamenajari a încaperii;

            c) sã asigure accesul usor iar întretinerea sa se efectueze fãrã intreruperea activitatii;

            d) cablajul trebuie sa corespundã întregului domeniu de reglare a planurilor de lucru.

            (2) Conductorii electrici nu vor traversa caile de acces fãrã a fi protejati împotriva deteriorãrilor mecanice.

 

3. EXPLOATAREA ECHIPAMENTELOR DE CALCUL

Art.32.             Se interzice lucratorilor sa utilizeze echipamentele de calcul pe care nu le cunosc si pentru care nu au instruirea necesarã.

Art.33.             (1) Punerea sub tensiune a tablourilor de distributie va fi efectuata numai de catre personalul autorizat în acest scop.

            (2) Se interzice personalului de deservire a echipamentelor de calcul sã intervinã la tablouri electrice, prize, stechere, cordoane de alimentare, stabilizatoare, instalatii de climatizare, sau la orice alte instalatii auxiliare specifice.

Art.34.             La punerea sub tensiune a calculatoarelor electrice se vor respecta, în ordine, urmatoarele prevederi:

            a) verificarea temperaturii si umiditãtii din sala;

            b) verificarea tensiunii la tabloul de alimentare;

            c) punerea sub tensiume a unitatii centrale, prin actionarea butonului corespunzãtor de pe panoul unitãtii centrale;

            d) punerea sub tensiune a echipamentelor periferice prin actionarea butoanelor corespunzatoare de pe panouri1e de comandã, în succesiunea indicata în documentatia tehnicã a calculatorului

Art.35.             Scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor electronice se va realiza in succesiunea inversa celei prevãzute la punerea sub tensiune.

Art.36.             Punerea în functiune a unui echipament dupa revizii sau reparatii se va face numai dupã ce personalul autorizat sã efectueze revizia sau reparatia confirma în scris ca echipamentul respetiv este în buna stare de functionare.

Art.37.             Se interzice îndepartarea dispozitivelor de protectie ale echipamentelor de calcul.

Art.:38.            Se interzice efectuarea oricarei interventii în timpul functionarii echipamentului de calcul.

Art.39.             (1) Functionarea echipamentelor de calcul va fi permanent supravegheata pentru a se putea interveni imediat ce se produce o defectiune.

            (2) Se interzice continuarea lucrului 1a echipamentul de calcul atunci când se constata o defectiune a acestuia.

            (3) Remedierea defectiunilor se va realiza numai de catre personalul de întretinere autorizat. Art.40.             Dacã în timpul functionãrii echipamentului de calcul se aud zgomote deosebite, acesta va fi oprit si se va anunta personalul de întretinere pentru control si remediere.

Art.41.             Se intercice conectarea echipamentelor de calcul la prize defecte sau fãrã legatura la pamânt.

Art.42.             Înlocuirea sigurantelor la instalatiile electrice se va face numai de catre personalul autorizat în acest scop.

Art.43. (l) La utilizarea imprimantelor de mare viteza se vor evita supraâncãlzirile care pot conduce la incendii.

            (2) În apropierea acestor imprimante se vor amplasa stingãtoare cu praf si dioxid de carbon.

            (3) În timpul functionarii, capacul superior al imprimantelor va fi mentinut închis; deschiderea capacului imprimantelor, pentru diverse regliaje se va realiza numai dupã deconectarea acestora de la sursa.

Art.44. (1) La utitizarea imprimantelor se va evita atingerea pãrtilor fierbinti.

            (2) Orice interventie în timpul functionãrii impimantelor, permisa în documentatia tehnicã, se va realiza cu luarea masurilor de evitare a antrenarii pãrtilor corpului de catre imprimantã.

Art.45.             În timpul functionarii calculatorului, usile de acces la sala calculatorului nu se vor bloca sau încuia, pentru a permite evacuarea rapida, în caz de pericol, a personalului de deservire.

Art.46.             Se interzice fumatul în încaperile cu volum mare de documente.

Art.47.             (1) În cazul unui început de incendiu în sala calculatoarelor, se va actiona cu stingatorul cu praf si dioxid de carbon.

            (2) Reluarea lucrului în zonele de actiune a dioxidului de carbon se va face numai dupa ventilarea spatiilor respective cu instalatia de climatizale în functiune, în circuit deschis, un timp stabilit in functie de capacitatea ventilatoarelor si volumului încaperilor, dar nu mai putin de o orã.

Art.48. Se interzice consumul alimetelor pe masa suport, a calculatorului sau deasupra tastaturii.

Art.49.             (1) În timpul lucrului la videoterminale; se va evita purtarea ochelarilor colorati.

            (2) Pentru evitarea reflexiilor difuze sau speculare se vor utiliza filtre antireflexii (sub forma de retea, aplicate pe suprafata ecranului)

Art.50.             (1) Utilizatorii echipamentelor de calcul prevazute cu ecran de vizualizare trebuie sa cunoasca necesitatea si posibilitãtile de reglare a echipamentului si mobilierului.

            (2) Reglarile se vor efectua în raport cu cerintele sarcinii de munca, conditiile de mediu si caracteristicile antrorapofunctionale si psihofiziologice individuale.

            (3) Se vor regla in principal:

            -luminanta ecranului, contrastul între caractere si fond, pozitia ecranului (înaltime, orientare, înclinare);

            -înãltimea si înclinarea suportului pentru documente;

            -înaltimea mesei de lucru (daca este reglabila);

            -înaltimea suprafetei de sedere a scaunului, înclinarea si înaltimea spatarului scaunului.

 

ÎNTRETINEREA SI REPARAREA ECHIPAMENTELOR DE CALCUL

Art.5l. Se interzice accesul personalului de întretinere si reparatii la echipamentele de calcul pe care nu le cunosc si pentru care nu au fost instruiti.

Art.52.             Orice reparatie a echipamentelor de calcul se va efectua în conformitate cu prevederile din documentatia tehnica a calculatorului.

Art.53.             Pentru fiecare echipament de calcul se vor întocmi grafice de control periodic pentru semnalizarea deficientelor si remedierea acestora.

Art.54.             Înainte de începerea oricarei lucrari de reparare se vor verifica sculele dispozitivele de lucru si echipamentul individual de protectie adecvat riscurilor existente.

Art.55.             Personalul de întretinere si reparatii va verifica existenta dispozitivelor de protectie si a carcaselor si nu va autoriza punerea în functiune a echipamentului respectiv decit dupã montarea dispozitivelor si carcaselor de protectie.

Art.56.             Se interzice curatarea sau ungerea echipamentelor în timpul functionãrii acestora.

Art.57. (1)Suprafetele ecranelor videoterminalelor se vor curãta periodic de dcpunerile de praf sau amprente digitale, pentru a nu se reduce vizibilitatea.

            (2)Curatarea se va face numai cu produsele prescrise de producatorul echipamentului.

Art.58.             Conducatorul locului de munca împreuna cu personalul care lucreaza la echipamentele electrice vor verifica permanent imposibilitatea atingerii pieselor aflate normal sub tensiune (carcase intacte si la locul lor, capace închise, izolatia cablurilor nedeteriorata etc. ).

Art.59.             Personalul de întretinere a echipamentelor electrice trebuie sã asigure dotarea circuitelor cu sigurante fuzbile originale si calibrate corespunzator si reglarea aparatelor de protectie pentru a deconecta la curentul de reglaj stabilit de proiectant.

Art.60. Mijloacele si instalatiile de protectie împotriva pericolului de electrocutare vor fi verificate pe baza unui plan de verificari aprobat de coducerea unitatii de informatica sau agentului economic respectiv.

Art.6l. Se interzice interventia la instalatiile electrice a persoanelor necalificate în meseria de electrician si autorizate.

Art.62.             Interventiile la instalatiile si echipamentele electrice trebuie executate conform prevederilor Normelor specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice.

 

5. PREEVEDERI DE PROIECTARE

Art.63.             La proiectarea activitatilor de prelucrare automata a datelor se vor respecta prevederile Normelor generale de protectie a muncii, Normelor specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea automata a datelor precum si prevederile standardelor de ergonomie si securitate a muncii astfel încât fiecare echipament sau componentã a acestuia sa fie prevãzute cu sisteme da protectie si sa îndeplineasca cerintele ergonomice, pentru a nu constitui un pericol pentru sanatatea sau securitatea lucratorilor.

 

5.1. Cerinte pentru echipamentete electronice de calcul si instalatiile electrice

Art.64.             Echipamentele electronice de calcul si instalatiile e1ectrice care le alimenteaza cu energie electrica trebuie astfel proiectate si realizate încat sa fie asigurata protectia împotriva electrocutarii prin atingere directa si indirecta.

Art.65.             Echipamentele electronice si instalatiile electrice care le alimenteaza cu energie electricã trebuie sa corespunda mediului în care sunt utilizate.

Art.66.             Tensiunea de alimentare a echipamentelor electronice de calcul trebuie sa fie de maximum 220 V.

Art.67.             Echipamentele electronice de calcul trebuie sa corespunda cel putin gradului IP2X.

Art.68.             Echipamentele electrice de clasa I de protectie trebuie sa fie alimentate cu energie electrica printr-un cablu care, pe lânga conductoarele de lucru, trebuie sa continã si un conductor de protectie prin care sa se lege masa echipamentelor la nul de protectie, în cazul alimentarii dintr-o retea electrica legata la pamânt (retea TN) sau la pãmânt, în cazul alimentarii dintr-o retea izolata fata de pamânt (retea IT).

Art.69.             Ca protectie suplimentara împotriva electrocutarii, pe circuitul de alimentare cu energie electricã a echipamentelor electrice de clasa I de protectie trebuie sã fie prevazut un îutreruptor de curent de defect care sa deconecteze echipamentul la un curent de defect de 30 mA.

Art.70.             Circuitele electrice din care sunt alimentate echipamentele electronice de calcul trebuie sa fie protejate la curenti de scurtcircuit prin sigurante fuzibile, sigurante automate sau întreruptoare automate.

Art.7l. Sigurantele fuzibile trebuie sa fie originale si calibrate la curentul nominal indicat de proiectant.

Art.72.             Curentul de scurtcircuit la care deconecteazã sigurantele fuzibile si întreruptoarele automate trebuie sa aiba valoarea indicata de proiectant.

Art.73.             Echipamentele electrice de clasa II de protectie sunt construite cu izolatie suplimentara sau întarita si nu necesita nici o alta masura de protectie împotriva electrocutarii prin atingere indirecta.

Art.74.             (1) Echipamentele de clasa III de protectie sunt construite pentru a fi alimentate la o tensiune foarte joasa.

            (2) Sursa de tensiune foarte joasa trebuie sa fie realizatã astfe1 încât sa nu poata apãrea în circuitul de tensiune foarte joasa o tensiune mai mare.

Art.75.             Circuitele de alimentare cu energie electrica a echipamentelor de calcul trebuie sa fie separate de cele care alimenteaza alte instalatii si prevazute cu posibilitatea de alimentarii încã cel putin 5 minute de la întreruperea tensiunii retelei electrice si semnalizarea acestui defect.

Art.76.             Orice dispozitiv periferic al calculatorului va fi prevazut cu un întreruptor care sa permita operatorului deconectarea dispozitivului respectiv, în caz de ncesitate.

 

5.2. Cerinte pentru ecrane de vizualizare

Art.77.             Caracterele de pe ecran trebuie sa fie bine definite, cu un format clar, de marime suficienta si cu spatiu corespunzator între caractere si între linii.

Art.78.             Înaltimea minima a caracterului trebuie sa subîntinda un arc de 16′.

Art.79.             Lãtimea caracterelor va fi de 50 pâna la 100% din înãtimea lor.

Art.80.             Spatiul între caractere trebuie sa fie egal sau mai mare decât grosimea liniei de scriere a caracterului (sau 1 pixel),

Art.8l. Grosimea liniei de scriere a caracterelor va fi cuprinsa între 8 si 17% din înaltimea lor.

Art.82.             Spatiul între linii va fi mai mare sau egal cu 1 pixel.

Art.83.             Raportul dintre lãtime si înaltime va fi cuprins între 0,7:1 si 0,9: 1.

Art.84.             Spatiul intre cuvinte trebuie sa fie egal cu minimum lãtimea unui caracter (“N” pentru spatiere proportionalâ).

Art.85.             (1) Pentru prezentarea caracterelor numerice alfanumerice numai cu majuscule trebuie sã fie folosita o matrice de cel putin 5 x 7 pixeli.

            (2) Pentru sarcini care necesita citirea continua a textului sau în care este importanta vizibilitatea fiecarui caracter în parte, se va folosi o matrice de 7 x 9 pixeli.

Art.86.             (1) Imaginea de pe ecran trebuie sa fie stabila.

            (2) Pentru a elvita fenomenul de scânteiere a imaginii se va asigura o frecventã de regenerare verticala a fosforului mai mare de 65 Hz pentru ecranele cu fond deschis si de ce1 putin 75 Hz pentru ecranele cu rezolutie ridicatã.

Art.87.             (1) Se va asigura un contrast adecvat între caractere si fond.

            (2) La ecranele cu contrast negativ (caractere deschise pe fond închis), rapoartele optime de luminanta trebuie sa fie cuprinseo între 3:1 si 14:1 (optim intre 5:1 si 10:1),

            (3) Se va prevedea posibilitatea controlului si a reglarii luminantei caracterelor si/sau a fondului de catre utilizatozul echipamentului.

Art.88.             Ecranul nu trebuie sa prezinte reflexii care sa provoace disconfort utilizatorului. Este de preferat ca el sa fie tratat din fabricatie înpotriva reflexiilor.

Art.89.             (1) Ecranul trebuie sa poata fi orientat si inclinat usor si liber pentru a putea fi adaptat nevoilor utilizatorilor.

            (2) Ecranul trebuie sã fie vizibil sub orice unghi de vedere mai mic de 40° (unghi masurat în raport cu perpendiculara la suprafata ecranului într-un plan oarecare)

            (3) Se va prevedea posibilitatea pozitionari ecranului  astfel încât acele zone ale sale care trebuie privite, în mod continuu sa poata fi vazute sub un unghi al liniei de vedere cuprins între orizontala si 60° sub orizontala.

 

5.3.Cerinte pentru tastaturã

Art.90.             Tastatora trebuie astfel conceputã încât sã permitã utilizatorului localizãri si actionari corecte, rapide si confortabile ale tastelor si în final o performanta ridicata.

Art.91.             Tastatura trebuie sa fie separatã si mobila fatã de ecran pentru a permite reglarea distantei de citire în functie de cerintele vizuale si de utilizarea optima a planului de lucru

Art.92.             (1) Înaltimea rîndului de referiula (rândul C ) nu trebuie sa depaseasca 30 mm. Înaltimea rândului A poate depasi rândul B care nu trebuie sa depaseasca înaltimea rândului de referinta (a se vedea fig.3).

            (2) Înclinarea câmpului de taste nu trebuie sa depãseasca 15° atunci când rândul de referinta are înaltimea de 30 mm. Înclinarea tastaturii trebuie sa fie cuprinsa între 0 si 25° fata de orizontala.

Art.93.             Marimea mminimã a tastaturii este limitata de prescriptiile privind zonarea, spatierea tastelor si marimea capului tastei. Marimea globala a tastaturii trebuie sa depãseasca aceasta marime minimã cât mai putn posibil.

Art.94.             (1) Principalele sectiuni ale tastaturii trebuie sa fie separate vertica1 si orizontal prin spatii de cel putin jumatate din înãltimea tastei.

            (2) În cazul unor tastaturi de înaltime mai mare este necesara prevederea unui reazem pentru mâna.

            (3) Daca proiectarea include un reazem pentru mânã, atunci în fata rândului A (a se vedea fg.3) trebuie sã se prevada o adâncitura de cel putin 100 mm. Când nu este prevazut un asemenea reazem, zona din fata rândului A trebuie sa fie cât mai aproape posibil de marginea din fata a tastaturii.

Art.95.             Tastatura trebuie sã fie mata, pentru evitarea reflexiilor.

Art.96.             Tastele trebuie sã raspunda urmatoarelor cerinte:

            a) forta necesara pentru actionarea unei taste: 0,25 pânã la 1,50 N;

            b) cursa unei taste: între 1,5 – 6 mm ;

            c) mãrimea unei taste patrate: 12 – 15 mm;

            d) distanta intre centrele a doua taste alfanumerice adiacente: 18-20 mm;

            e) taste mate cu caractere întunecate pe fond luminos, lizibile din pozitie de lucru normalã;

            f) contrastul între nivelul de luminantã a fondului si ce1 al caracterelor: 3: 1 pentru toate tastele:

            g) actionarea unei taste sa fie însotita de un semnal tactil sau sonor sau de ambele,

            h) revenirea automatã a tastei la pozitia initiala dupa actionare.

 

5.4. Cerinte privind suportul pentru documente

Art.97.             Suportul pentru documente trebuie sa fie reglabil în înaltime si ca distantã fatã de utilizator. Art.98.             Mãrimea suportului va fi corelata cu cea a documentelor, de preferat cu 10 mm mai mica decât a acestora, pentru a facilita manipularea lor.

Art.99.             Suportul va fi stabil astfel încât sa nu fie afectat de miscarea pe planul de lucru si va avea coeficient de reflexie scãzut.

 

5.5. Cerinte pentru mobilierul de lucru

Art.100            Mobilierul de lucru trebuie conceput si realizat în functie de caracteristicile antropofunctionale ale utilizatorilor si de caracteristicile sarcinii de lucru, astfel încât sa asigure acestora libertatea miscarilol, o pozitie de lucru corecta, confortabilã si o performanta ridicata.

Masa (planul) de lucru

Art.101.           Planul de lucru va avea o suprafata suficientã pentru o amplasare flexibila a ecranului, tastaturii documentelor si echipamnentului auxiliar.

Art.l02.            Latimea minimã a mesei va fi de 800 mm.

Art.103.           Suprafata de lucru trebuie sã fie mata pentru a evita reflexele. Sunt contraindicate culorile deschise care pot produce un contrast excesiv de luminantã.

Art.l04.            (1) Mesele nereglabile vor avea o înaltime de 73o +- 10 mm.

            (2) În conditiile în care echipamentul de calcul este utilizat succesiv de mai multe persoane, mesele vor fi reglabile în înaltime, cu posibslitati de reglare între 650 si 740 mm.

            (3) Adâncimea minima a spatiului liber disponibil pentru membrele iferioare sub planul de lucru va fi de 700 mm.

Art.l05.            Materialul din care este confectionat planul de lucru nu trebuie sa fie rece la atingere sau sa antreneze o conductivitate excesiva a caldurii catre corpul utilizatorului.

Scaunul de lucru

Art.l06.            Scaunul trebuie sa fie stabil si sa-i permitã utilizatorui libertate de miscare si o pozitie confortabilã.

Art.l07.            (l) Înaltimea scaunului trebuie sa poatã fi reglabila.

            (2) Mecanismele de reglare a înaltimii scaunului trebuie sa poatã fi actionate cu usurintã si concepute astfel încât sã nu fie posibila o modificare involuntara a înaltimii scaunului.

Art.108.           Atunci când înãltimea scaunului nu poate fi reglatã pentru a se adapta unor utilizatori de talie micã, se va prevedea un reazem pentru picioare.

Art.l09.            (1) Scaunul trebuie prevazut cu mecanism de basculare astfel încât sa fie posibila o basculare de cateva grade spre înainte a suprafetei de sedere si sa poata fi adoptate pozitii de lucru înclinate (caz în care bascularea scaunuli trebuie sa functioneze sincronizat cu înclinarea spãtarului).

            (2) Miscarile scaunului prin mecanismul de basculare nu trebuie sa modifice înaltimea marginii anterioare a scaunului.

Art.l10.            (1) Spatarul scaunului trebuie sã fie reglabil atât ca înaltime cât si ca înclinare.

            (2) Spãtarul trebuie sã sprijine zona lombarã umerii si partea superioarã a toracelui si terbuie sã fie convex în regiunea lombarã pentru a deveni plat sau concav mai sus.

            (3) Se va evita curbarea excesiva a spãtarelor.

Art.l1l.             Unghiul sau bascularea suprafetei de sedere a scaunului trebuie sa functioneze simultan cu unghiul spatarului, determinând o basculare pozitiva atunci când spãtarul este înclinat, dar nu o basculare excesiva care sa deranjeze la asezarea sau ridicarea de pe scaun.

Art.ll2.             (1) Dacã este necesar, locul de munca va fi prevazut cu reazem pentru picioare.

            (2) Reazernul trebuie pozitionat pe sol si trebuie sa prezinte stabilitate.

            (3) Suprafata trebuie sa fie antiderapanta si sa prezinte o marime suficienta pantru a permite libertate de miscare (latime mai mare sau egala cu 450 mm si adâncime mai mare sau egala cu 350 mm).

            (4) Inclinarea suprafetei de sprijin trebuie sa fie reglabila între 0° -15°.

 

5.6. Cerinte privind interfata calculator/operator

Art.1l3.            La proiectarea, selectarea si modificarea software-ului precum si la proiectarea sarcinilor de utilizare a echipamentului cu ecran de vizualizare, se vor respecta urmãtoarele prevederi:

            a) software-ul trebuie sa curespunda sarcinii de lucru;

            b)software-ul trebuie sa fie usor de utilizat si adaptat nivelului de cunostinte si experientei operatorului; orice facilitate de verificare cantitativa sau calitativa va fi adusa la cunostiinta operatorilor;

            e)sistemele trebuie sa afiseze informatiile într-un format si ritm care sa fie adaptate operatorilor;

            d)principiile ergonomice ale software-ului trebuie sa fie aplicate, în special, la prelucrarea datelor de catre operator.

 

5.7. Cerinte privind mediul de munca

5.7.1. Iluminat

A.l14. Iluminatul încaperilor de lucru va fi proiectat în functie de caracteristicile sarcinii de muncã si cerintele vizuale ale utilizatorilor, astfel încât sa se asigure niveluri de iluminare si un contrast adecvat între ecran si mediu, pentru obtinerea unei performante vizuale ridicate.

Art.115.           Valorile parametrilor de iluminat sunt cele prevãzute în Normele generale de protectia a muncii.

Art. ll6.            Ferestrele vor fi prevazute cu un sistem corespunzator de protectie reglabil.

Art ll7  Posibilele reflexii si straluciri pe ecran sau pe alte elemente ale postului de munca, vor fi evitate corelând caracteristicile tehnice si amplasarea surselor de lumina cu; amenajarea încãperilor si posturilor de munca.

5.7.2.Microclimat

Art.118.           În încaperile în care se desfãsoarã activitati de prelucrare automatã a datelor, se vor asigura conditiile de confort termic, valorile parametrilor de microclimat fiind cele prevazute în Normele generale de protectie a muncii.

Art.119.           Atunci când este necesar un microclimat strict controlat, se va umãri sã nu se creeze curenti de aer supãrãtori. Umiditatea aerului va fi mai mare de 40% pentru a se evita uscarea mucoaselor.

Art.120.           Echipamentul apartinând postului de lucru nu va produce o cãldura excesiva, care sã producã disconfortul lucrãtorilor.

5.7.3.Zgomot

Art.l2l.             (1) Zgomotul emis de echipamentele care apartin postului de munca nu trebuie sa distraga atentia si sa perturbe comunicarea verbala.

            (2) Nivelurile de zgomot vor fi cele prevazute în Normele generale de protectie a muncii, pentru locuri de munca cu nivel ridicat de concentrare a atentiei.

Art.122.           Imprimantele de mare viteza, care constituie surse de zgomot, vor fi asezate în încaperi separate de sala calculatoarelor, izolate fonic si prevazute cu geamuri transparente pentru a facilita vizualizarea procesului de imprimare.

Art.l23.            Instalatiile de ventilare nu trebuie sa antreneze prin functionarea lor o crestere semnificativa (mai mare de 3 dB) a nivelurilor sonore din aceste încãperi.

5.7.4.Radiatii

A 124. Toate radiatiile, exceptând pãrtile vizibile ale spectrului electromagnetic trebuie sã fie reduse la niveluri neglijabile din punct de vedere al protectei sanatatii si securitatii lucrãtorilor, în conformitate cu reglementarile Normelor generale de protectia muncii.

5.7.5.Sabstante periculoase

Art l25.            Emisiile de ozon (03) de la imprimantele laser trebuie reduse la niveluri neglijabile din punct de vedere al protectiei sanatatii si securitatii lucratorilor.

 

 

               

 

Blog la WordPress.com.

SUS ↑