Profesorii IT pun în mişcare cursorul în educaţie

Un articol de Andreea ARCHIP preluat integral din Opinia Veche fostă studențească. Mulțumim Andreea, știam eu că există și jurnaliști în Romania.

Nu ţipă la televizor că vor salarii mai mari, deşi ar fi cei mai îndreptăţiţi s-o facă. Nu vin în faţa studenţilor să dicteze de pe cursuri îngălbenite. Nici n-ar avea cum pentru că acele hârtii sunt de aceeaşi vârstă cu ei. Nu ţin studenţii în pauze, ci studenţii îi ţin pe ei la taclale după ce se termină cele două ore de studiu. Nu dau doi bani pe apelativul de „domnule” în faţa titlului de „profesor”, deşi sunt primii care îşi merită respectul. Universitatea lor nu are ziduri, iar timpul nu se limitează la cele câteva ore în care stau în faţa tinerilor în amfiteatre. Monica Dobrea, Dan Dobrea si Valy Greavu au ales să fie profesori cu toate ca ar fi putut să-şi găsească un loc de muncă oriunde în lume. Ei sunt profesorii bloggeri, cu pagină de Facebook, deloc străini de Messenger, obişnuiţii concursurilor de IT, cărora studenţii nu se mai satură să le dea Like.

Există profesori tineri din u­ni­ver­sităţile ieşene care îi adună pe studenţi la proiecte şi pun Ro­mâ­ni­a pe hartă la competiţiile inter­na­­ţionale. Dan Dobrea, conferen­ţi­ar la Facultatea de Electronică, Te­lecomunicaţii şi Tehnologia In­formaţiei a coordonat în acest an e­chipa formată din Iuliana Vâl­cea şi Monica Dobrea, care a câștigat lo­­cul al treilea la categoria Em­be­dded Design din cadrul compe­ti­ţi­ei organizate de Microsoft – I­ma­gine Cup. Şi Monica Dobrea, soţia sa, predă la aceeaşi facultate. Valy Greavu este lector la Fa­cul­tatea de Economie şi Ad­mi­nis­tra­rea Afacerilor (FEAA) şi de ani buni este mentorul mai multor ti­neri care au participat la aceeaşi com­petiţie faimoasă de IT. El în­suşi a câștigat această competiţie în ur­mă cu câțiva ani. La New York a făcut parte din juriu la categoria IT Challenge.

Cu toate că au primit oferte să plece din ţară, să câștige de trei ori mai mult şi să poată face cercetare la cel mai înalt nivel, au refuzat. Dacă la cursuri nu pot să pună pauză la gândire, când a trebuit să-şi aleagă locul de muncă, au făcut-o cu inima. „Când mă trezesc di­mi­nea­ţa îmi zic: Iei, iar merg la fa­cul­­tate! Îmi place aşa de mult, mă simt ca un copil care merge la joa­că”, povesteşte Dan Dobrea des­pre pa­siunea lui. La fel de în­flă­că­rat vor­beşte şi despre hotărârea de a rămâne în ţară. Nu vrea să lase Ro­mâ­nia în restanţe aşa uşor.

Jocurile olimpice în informatică

Pe masă sunt câteva fructe pentru micul dejun şi pe noptieră pa­ha­re cu cafea. Iuliana, şi ea ab­sol­ventă a Universității Tehnice din Iaşi, şi Monica n-au dormit decât două ore, timp în care Dan a mai testat roboţelul. E nevoie să te uiţi pe geam şi să vezi mirajul Times Square-ului. N-au văzut din New York decât câteva cadre, de pe gea­mul autobuzului, în drumul dinspre aeroport. Cele două tinere sunt ca spor­tivii în cantonament. Nu au avut timp să hoinărească prin oraşul ca­re nu doarme niciodată, dar s-au con­format şi nici nu s-au gândit la somn.

Au o misiune importantă: să le a­rate celor din juriu că „roboţelul lor”, aşa cum îl umanizează Mo­ni­ca, este numai bun de folosit în in­dus­­trie. Siguranţa la volan ar pu­tea că­păta o altă definiţie după ce aplicaţia echipei Endeavour Design va fi implementată.

Auto-Robotul lor pur şi simplu învaţă izbindu-se de obiecte ca­re este itinerariul sigur de urmat şi apoi reuşeşte, cu ajutorul senzorilor, să evite orice obstacol. „În mo­mentul în care cineva a adormit la volan, de exemplu, şi după ce a fost atenţionat prin comandă vo­ca­lă, dar nu a reacţionat, robotul pre­ia comanda şi găseşte soluţia cea mai bună pentru a evita colizi­u­nea”, explică Dan Dobrea.

La probele prin care trebuie să-şi prezinte proiectul, să facă demonstraţii cum funcţionează robotul şi apoi să răspundă unei sesiuni de în­trebări, cele două tinere au fo­lo­sit eleganţa şi măiestria cu care gim­nas­tele cuceresc podiumul. „Lu­crez împreună cu Dan cam de doi ani la acest concept – iar partea hard, ro­bo­ţelul în sine, l-a realizat Iuliana. Robotul poate fi aplicat în mai mul­te domenii. De exemplu, când a fost cutremurul din Japonia şi exista pericolul unei explozii la Fuku­shi­ma, s-a pus problema să fie tri­mis în interior un robot, dar se pu­tea lovi de lucruri şi dezastrul ar fi fost mai mare. Aici ar fi putut func­ţiona robotul nostru”, explică Monica.

Pasiunea pentru cercetare le-a adus pe fete în finală. Invenţia lor se poate ramifica pe lângă industria auto, şi la scaunele inteligente, sistemele robotice din misiunile spa­ţi­ale sau din misiunile de salvare. Pentru perfecţionarea acestuia, mai au de lucrat, dar nici lumea nu a fost creată într-o zi.

Cinci runde până la knock out

9 iulie, ora 9.30. Într-o sală mi­că, cu juriul deja pregătit şi cu cro­no­metrul gata să pornească, şase con­curenţi s-au aşezat deja fiecare în colţul lui, în faţa unui calculator. Stă să înceapă una dintre cele mai dure secţiuni din concurs: IT Challenge. Ionuţ Sinescu re­pre­zin­tă Universitatea „Alexan­dru Ioan Cuza” din Iaşi, unde este mas­terand la Sisteme In­for­ma­ţio­nale pentru Afaceri.

Sarcina cu care trebuie să-i facă knock-out pe ceilalţi cinci candidaţi este crearea întregii infrastruc­turi informaţionale a unei fundaţii. Totul în doar 24 de ore, non stop, muncă ce în mod normal s-ar fi întins pe mai mult de o lună. Ca înaintea unui meci de box, acesta primeşte ultimele sfaturi şi încurajări. De când porneşte cro­no­me­trul, are voie să se întreţină doar cu ener­gizant. Unii adorm pe tasta­tu­ră, alţii merg la masă şi fac totul în ultimele ore, iar cei mai mulţi în­lem­nesc pe scaune.

Ionuţ e obişnuit însă cu nopţile nedormite. Pe lângă masterat, mai are şi două joburi. E trecut de prânz, deja a scăpat cu bine de prima run­dă şi a luat toate cele zece puncte. Greul abia începe. Din când în când, o sirenă cu lumină roşie îi trezeşte. Au primit mâncare la pachet, tot ce trebuie să facă este să creeze.

Valy Greavu a făcut la New York un record de aproape trei zi­le nedormite. Cât îi supraveghează pe concurenţi, mai aruncă două-trei vorbe pe blogul său, să-i ţină la curent pe cei de-acasă.

A doua zi dimineaţă se simte de­ja povara oboselii şi a concentrării. Ochii i s-au înroşit de parcă participanţii abia ar fi ieşit din are­nă. Mai sunt zece minute şi Ionuţ s-a oprit din lucru. „Nu mai am timp să mai fac ceva acum”, spune tânărul, beat de somn.

„Vara trecută nu ştiam nimic despre Imagine Cup, dar mi-am dorit să particip că să demonstrez că pot. Colegii mei de la master nu credeau că un băiat care a terminat FEAA poate să fie priceput la programare, baze de date şi reţele”, spune Ionuţ cu hotărâre. Siguranţa de sine are şi o explicaţie: este prin­tre primii şase cei mai tari concu­renţi de la Imagine Cup.

Şi Valy Greavu l-a ajutat să des­copere că poate mai mult şi când a trebuit, a ştiut şi să-l înveţe să se relaxeze. De altfel, râsul lui e mai mult decât molipsitor. Poate şi asta îl face atât de iubit de studenţii săi. În acest an, a primit din partea lor titlul de „Profesor Bologna”.

***

Imagine Cup, competiţia care-i trece pe studenţi în divizia A

Microsoft organizează în fie­care an competiţia Imagine Cup. Înscrierile au început deja pentru con­cursul din acest an, iar cei ca­re sunt siguri că au dezvol­tat a­plica­ţia potrivită care să schim­be lumea, pot deja să se înscrie în com­petiţie pe site-ul imagine­cup.com.

Vara viitoare, finala se va ţi­ne la Sydney, aşa că măcar o ex­cursie până în capitala austra­li­a­nă poate fi o motivaţie sufici­en­tă. Pro­bele pentru care se pot în­scrie sunt Software Design, Game De­sign: Xbox/Windows, Game De­sign: Windows Phone sau IT Cha­llenge.

România a venit acasă cu pre­­mii pe măsură. Echipa MNA, for­­­mată din Ciprian Maxim şi Răz­­­van Diaconu, a concurat la sec­­ţiu­nea Digital Media şi a ob­ţi­nut locul întâi. Ionuţ Sinescu s-a cla­sat printre primii şase din lu­me la Digital Media, la fel şi e­chipa Simplex, de la Univer­si­ta­tea „Ba­beş-Bolyai” din Cluj-Na­­­po­ca. La competiţie au parti­ci­pat echi­pe din 183 de ţări.

Andreea ARCHIP

Sursa: Opinia Veche

#ImagineCup 2011– Ceremonia de premiere

New York, 2011, 13 Iulie, 16:00 GMT-5

 

Noi avem reprezentanți în: Software Design, Embedded Development, Digital Media, IT Challenge.

 

Premiile:

Windows 7 Touch: (1) France

Ochard Challenge: (1) Danemarca

Interoperability Challenge: (3) Poland, (2) Brazil, (1) Grecia

IT Challenge: (3) Singapore, (2) Poland, (1) France

Este a doilea an pentru România fără premiul la IT Challenge, și al treilea loc I pentru Franta! A fost foarte greu anul acesta si speram ca Ionut sa invete din greseala stresului si a concentrarii si sa reusim cu totii mai mult anul viitor.

Windows Phone 7: (3) USA, (2) Corea de sud, (1) Coreea de sud

Digital Media: (3) Taiwan, (2) Oman, (1) Romania

Băieții de la MNA au tăcut și au făcut. Maxim! Ideea ca diseara nu o sa poata sarbatori romaneste pentru ca nu se ofera nici macar sampanie celor sub 21 de ani… de fapt poate le da de aceea pentru copii :)))) cu gust de capsuni!

Game Design:

– Web: (3) Slovacia, (2) Filipine, (1) Polonia

– Mobile: (3) USA, (2) France, (1) France

– XBOX: (3) Cehia, (2) Tailanda, (1) Brazilia

Embedded Development: (3) Romania, (2) China, (1) Taiwan 

Fetele de la ED au fost extraordinare. Au fost foarte pozitive astazi si chiar sperau mai sus. Sper totusi sa se bucure mult de acest premiu pentru ca-l merita pentru tot ceea ce au facut!

 

Software Design:   (3) Jordan, (2) USA, (1) Irlanda

Pentru mine personal și cred că pentru mulți din sală a fost o mare surpriză că Simplex nu au câștigat ce să mai vorbim de loc pe podium.

Dincolo de orice, băieții și fata noastră sunt marii câștigători ai competiției. Dincolo deorice cuvinte și de faptul că suntem români soluția lor a fost cu adevărat competitivă. Este adevărat că din punct de vedere al prezentării nu au fost cei mai buni, dar tehnic și soluția trebuiau să-i diferențieze clar de restul echipelor.

Și totuși, acesta este doar un început. Faptul că Steve Balmer a vorbit despre ei, faptul că majoritatea celor din staff-ul superior al Microsoft a vorbit despre ei, ne face să credem că au un potențial de business enorm care trebuie exploatat în cel mai scurt timp.

De asemenea, Microsoft, pentru prima dată în istorie a lansat un Grant de finanțare de 3 milioane de dolari pentru o perioadă de 3 ani, fapt care ar trebui să fie exploatat de Simplex exact din momentul în care ajung în țară, pentru că este o oportunitate reală pentru ei.

Din partea mea, sincere felicitări pentru tot ceea ce au făcut, tot respectul pentru domnul Dan Mircea Suciu și pentru toți mentorii care se implică în astfel de activități studențești!

Pentru noi voi sunteți adevărații câștigători!

 

People’s Choice Award (Votul publicului): Bangladesh

Prezentatoarea este actrița Eva Longoria care a provocat o furtuna imensă de twit-uri

 

Încă odată felicitări pentru toți finaliștii cu o mândrie sporită pentru băieții de la Digital Media și fetele de la Embedded Development!

 

Pe 15 iulie înce înregistrările pentru Imagine Cup 2012 – Australia! Povestea continuă!

#ImagineCup 2011–Software Design Final Presentations

 

This article is in Romanian. You can use a free web translator to get the content in English or other language. I recommend Bing Translator.

 

Suntem la a noua ediție a competiției mondiale Imagine Cup 2011 – New York, SUA. Este a cincea zi a competiției, zi în care cele 6 echipe finaliste la secțiunile Software Design (SD) și Embedded Development (ED) își prezintă roadele muncii lor.

România are câte o participantă în fiecare secțiune și suntem tare mândri de asta.

La ED am avut în fiecare an reprezentante în Top 6 și locuri pe podium în 2007. (Locul 2 – Universitatea Tehnică Gh. Asachi din Iași). Anul acesta suntem reprentați de o echipă de două fete de la aceeași universitate care au construit un auto-bot care știe să evite diferite obstacole și să le și ocoloească în același timp. Aplicabilitatea soluției lor este în domeniul construcțiilor de mașini, având deja un prim contact cu firma Continental din Iași. Prezentarea și funcționalitatea tehnică a soluției au fost impecabile, doar o mică bâlbâială la secțiunea de întrebări din cauză că cele două reprezentante ale noastre sunt puțin cam emotive și lipsite de experința unui juriu atât de direct și destul de dificil. Speranțele sunt mari. Orice ar fi, soluția tehnică este impecabilă și aplicatea indubitabilă.

La Software Design este a doua oară în istorie când avem o echipă în Top 6 după ce în 2009, la prima avansare în Top 6 am și luat marele premiu. (Locul 1 – Universitatea Al.I.Cuza din Iași). Având în vedere că am fost în juriul național la SD să încerc să fiu cât mai obiectiv posibil și să vă prezint modul meu de evaluare a soluțiilor celor 6 echipe finaliste la SD.

 

Echipa Statelor Unite

Au prezentat o soluție pentru persoanele cu dizabilități de vedere, adresat în special copiilor care au o problemă în a lua notițe de pe tablă. În esență este vorba de o cameră, care preia imaginea de pe tablă pe o jumatate a laptopului și pe jumătatea cealaltă a laptopului elevul poate să scrie ce vede de pe tablă.

Prezentarea a fost foarte bună, fiind vorbitori nativi de engleză, dar nu au impresionat cu nimic.

Costul soluției: aproximativ 2000 USD.

Înscriere pe trend: … poate doar la zona de tablete, pentru că elevul trebuie să ia notițe în one-note.

Să analizăm puțin: O cameră, un tablet, o aplicație, o tablă pe care se scrie cu cretă și un copil care poate avea probleme de vedere.

Prima întrebare: de ce camera nu captează direct imaginea de pe tablă, cu tot cu sunet în așa fel încât copilul să nu mai trebuiască să-și noteze?

A doua întrebare: în țările cu apă caldă se mai folosește scrierea pe tablă? Dacă da, câți copii își iau notițe și câți suferă de această maladie care le provoacă probleme când mișcă des capul ca să se uite la tablă și apoi in foaie, iar la tablă, iar în foaie.

Dacă soluția este adresabilă tărilor sărace, câți copii din aceste țări au 2000 de dolari ca să dea pentru soluția cu acea cameră, plus laptop, adică tabletă și câți dintre ei au priză la fiecare bancă?

Aplicabilitate (din punctul meu de vedere): scăzută.

Potențial de business și business-partenership: redus.

Votul meu: 3-4

Echipa României

A prezentat o soluție bazată pe Kinect destinată asistenței la recuperarea după fracturi. Ați mai citit despre soluție deci nu o să insist.

Prezentarea a fost foarte bună, interactivă și cu diferite secțiuni și demo inclusiv cu o mică componentă de scenetă (îmbracarea în direct cu un halat de medic).

Costul soluției: ~300 USD, din care rata de reutilizare foarte crescută.

Modelul de business: adresabil spitalelor de recuperare sau individual celor care deja dețin un Kinect sau care intenționează să achiziționeze unul.

Înscrierea pe trend: foarte bună – Kinect.

O scurtă analiză: Un aparat pe care-l ai pentru jocuri acasă îl folosești și pentru recuperare dacă ai avut o fractură. Îl utilizezi, te faci bine și te și joci în același timp.

Aplicabilitate: foarte mare.

Potențial de business: foarte mare.

Business-partnership: Microsoft vinde aparatul, studenții vând aplicația.

(În aceste momente când scriu am în cap două nume: Bălan și Jichici… :) Why?!)

Votul meu: 1-2

Echipa Chinei

A prezentat o soluție pentru persoanele fără mâni sau care nu își pot mișca mânile, bazată pe recunoaștere vocală. Din punct de vedere tehnic o soluție foarte bună cu anumite îmbunătățiri pe partea de recunoaștere a vocii.

Prezentarea a fost foarte bună, chiar dacă au avut ceva probleme de accent, dar s-au descurcat și s-a înțeles ceea ce spuneau. A fost interactivă și cu diferite secțiuni și demo inclusiv cu jocul Angry Birds. Totul a funcționat foarte bine.

Costul soluției: ~40 USD.

Modelul de business: soluție adresată persoanelor care nu au mâni sau care nu își pot folosi mânile.

Înscrierea pe trend: bună – integrarea persoanelor cu handicap.

O scurtă analiză: o aplicație pe care o instalezi pe calculator și care o folosești în orice pentru a mișca mouse.

Aplicabilitate: scăzută, numărul de persoane fără mâni care utilizează calculatorul fiind foarte mic.

Potențial de business: scăzut. O aplicație cu un cost mic care se adresează unui număr redus de oameni nu reprezintă un business de succes.

Business-partnership: foarte redus.

Votul meu: 4-5.

 

Echipa din Noua Zeelandă

Au prezentat o soluție despre combaterea malariei… cu calculatorul da?! :)

Sincer eu nu am înțeles nimic din ce se întâmplă în aplicația lor, dar de fapt este un fel de platformă socială care se adresează donatorilor în scopul strângerii de fonduri și asigurarea logisticii pentru asociațiile care se ocupă de lupta împotriva malariei.

Prezentare cursivă bine documentată dar fără nici un demo. Scuze nu l-am văzut eu. A fost un demo din localhost cu o hartă în Bing folosită pentru a prelu informații live despre cazurile de malarie din lume.

Una din întrebările din partea juriului: Poți să-mi descrii și mie aplicația într-o frază?

Costul soluției: nespecificat

Modelul de business: Multilevel Marketing bazat pe implicarea și responsabilizarea socială.

Înscrierea pe trend: social media. Impact redus.

Să analizăm puțin: o aplicație web în care oamenii sunt implicați prin mesaje de marketing să ajute la salvarea lumii de malarie prin donații.

Prima întrebare: câți oameni o să se apuce să doneze?

A doua: Cum vor fi gestionați banii în sistem și cine-i colectează? Cont la bancă, PayPall?!

Aplicabilitate: mare

Potențial de business: foarte scăzut.

Business-partnership: nope.

Votul meu: 6

 

Echipa Irlandei

Prezintă o soluție despre educarea șoferilor să fie mai atenți în trafic și în același timp un dispozitiv fizic care preia informațiile în timp real despre modul de conducere a mașinii: accelerarea, viteza, paternul de frânare, clasificarea drumurilor

Prezentarea este impecabilă cu inserții multimedia, mesaje bine direcționate. Au introdus folosit un termen foarte interesant: Gamification.

Întrebare de la juriu: Cu ce se distinge acest sistem față de cel oferit de BMW?

Costul soluției: 300 USD

Modelul de business: Vânzarea directă a dispozitivelor fizice sau prin intermediul producătorilor sau vânzătorilor de mașini.

Înscrierea pe trend: foarte bună – utilizarea Azure pentru partajarea informațiilor despre drumuri și safe driving.

Să analizăm puțin: un dispozitiv fizic conectat la Internet, folosit în mașină pentru a înregistra date despre șofer și modul de conducere precum și a partaja informații despre starea drumurilor.

Prima întrebare: Cum țin permanent conectat dispozitivul la Internet?

A doua întrebare: Cine plătește pentru Azure?

A treia întrebare: Nu se transformă dispozitivul într-un Big Brother auto?

A patra întrebare: Ce se întâmplă în zonele fără acoperire GPRS sau 3G?

Aplicabilitate: foarte mare.

Potențial de business: foarte bun.

Business-partnership: foarte bun cu producătorii de mașini și cu Microsoft pentru Azure.

Votul meu: 1-2 pentru prezentare și modul de implementare a soluției.

 

Echipa din Iordania

UUUUUPS… Soluția este de mișcare a mouse-ului cu privirea. :))) Top 6 în 2011! Da?! Top 6! Dacă îmi amintesc bine în 2007 o echipă din Iași obținea locul 2 în România… Asta nu o să o uit orice ar fi. :) Am jurat că voi fi un judecător drept așa că nu o să folosesc această neuitare decât pentru scos ochii unora atunci când am ocazia :)

Sunt foarte puțini oameni în sală comparativ cu celelalte prezentări, asta și din cauza faptului că este ora mesei probabil.

Prezentare este foarte bună cu inserții multimedia, statistici bine documentate mesaj de substrat, și nu se bazează pe pupilă ci pe o bulinuță care este lipită pe șapca celui care mișcă mouse/ul. Demonstrațiile sunt foarte faine și reușesc perfect de fiecare dată. Au în schimb o mică problemă pe care nu am înțeles-o… undeva în aplicație se utilizează Wii?!

Costul soluției: 10$

Modelul de business: Vânzarea directă către persoanele care au nevoie de acea aplicație.

Înscrierea pe trend: medie – integrarea persoanelor cu dizabilități în mediul electronic.

Să analizăm puțin: o aplicație web în care oamenii sunt implicați prin mesaje de marketing să ajute la salvarea lumii de malarie prin donații.

Prima întrebare: câți oameni o să se apuce să doneze?

A doua: Cum vor fi gestionați banii în sistem și cine-i colectează? Cont la bancă, PayPall?!

Aplicabilitate: bună.

Potențial de business: redus, din cauze prețului mic al dispozitivului.

Business-partnership: mediu.

Votul meu: 3-4 pentru prezentarea emoționantă și pentru faptul că le-au funcționat perfect demo-urile.

 

 

A fost o competiție acerbă și mi se pare destul de greu de decis. Cele mai multe întrebări le-au primit România, Irlanda și Iordania.

Ce e mai sus e părerea mea proprie și personală. Decizia juriul este decisivă.

 

Miercuri, 14/07/2011 ora 16:00 (GMT-5) va avea loc festivitatea de premiere. Anul trecut s-a transmis live pe internet. Sperăm să fi și anul acesta la fel pentru bucuria tuturor celor de acasă.

Felicitări tuturor celor care au ajuns până aici și mulțumim celor care ne urmăresc.

Blog la WordPress.com.

SUS ↑