Un articol de Andreea ARCHIP preluat integral din Opinia Veche fostă studențească. Mulțumim Andreea, știam eu că există și jurnaliști în Romania.
Nu ţipă la televizor că vor salarii mai mari, deşi ar fi cei mai îndreptăţiţi s-o facă. Nu vin în faţa studenţilor să dicteze de pe cursuri îngălbenite. Nici n-ar avea cum pentru că acele hârtii sunt de aceeaşi vârstă cu ei. Nu ţin studenţii în pauze, ci studenţii îi ţin pe ei la taclale după ce se termină cele două ore de studiu. Nu dau doi bani pe apelativul de „domnule” în faţa titlului de „profesor”, deşi sunt primii care îşi merită respectul. Universitatea lor nu are ziduri, iar timpul nu se limitează la cele câteva ore în care stau în faţa tinerilor în amfiteatre. Monica Dobrea, Dan Dobrea si Valy Greavu au ales să fie profesori cu toate ca ar fi putut să-şi găsească un loc de muncă oriunde în lume. Ei sunt profesorii bloggeri, cu pagină de Facebook, deloc străini de Messenger, obişnuiţii concursurilor de IT, cărora studenţii nu se mai satură să le dea Like.
Există profesori tineri din universităţile ieşene care îi adună pe studenţi la proiecte şi pun România pe hartă la competiţiile internaţionale. Dan Dobrea, conferenţiar la Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei a coordonat în acest an echipa formată din Iuliana Vâlcea şi Monica Dobrea, care a câștigat locul al treilea la categoria Embedded Design din cadrul competiţiei organizate de Microsoft – Imagine Cup. Şi Monica Dobrea, soţia sa, predă la aceeaşi facultate. Valy Greavu este lector la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor (FEAA) şi de ani buni este mentorul mai multor tineri care au participat la aceeaşi competiţie faimoasă de IT. El însuşi a câștigat această competiţie în urmă cu câțiva ani. La New York a făcut parte din juriu la categoria IT Challenge.
Cu toate că au primit oferte să plece din ţară, să câștige de trei ori mai mult şi să poată face cercetare la cel mai înalt nivel, au refuzat. Dacă la cursuri nu pot să pună pauză la gândire, când a trebuit să-şi aleagă locul de muncă, au făcut-o cu inima. „Când mă trezesc dimineaţa îmi zic: Iei, iar merg la facultate! Îmi place aşa de mult, mă simt ca un copil care merge la joacă”, povesteşte Dan Dobrea despre pasiunea lui. La fel de înflăcărat vorbeşte şi despre hotărârea de a rămâne în ţară. Nu vrea să lase România în restanţe aşa uşor.
Jocurile olimpice în informatică
Pe masă sunt câteva fructe pentru micul dejun şi pe noptieră pahare cu cafea. Iuliana, şi ea absolventă a Universității Tehnice din Iaşi, şi Monica n-au dormit decât două ore, timp în care Dan a mai testat roboţelul. E nevoie să te uiţi pe geam şi să vezi mirajul Times Square-ului. N-au văzut din New York decât câteva cadre, de pe geamul autobuzului, în drumul dinspre aeroport. Cele două tinere sunt ca sportivii în cantonament. Nu au avut timp să hoinărească prin oraşul care nu doarme niciodată, dar s-au conformat şi nici nu s-au gândit la somn.
Au o misiune importantă: să le arate celor din juriu că „roboţelul lor”, aşa cum îl umanizează Monica, este numai bun de folosit în industrie. Siguranţa la volan ar putea căpăta o altă definiţie după ce aplicaţia echipei Endeavour Design va fi implementată.
Auto-Robotul lor pur şi simplu învaţă izbindu-se de obiecte care este itinerariul sigur de urmat şi apoi reuşeşte, cu ajutorul senzorilor, să evite orice obstacol. „În momentul în care cineva a adormit la volan, de exemplu, şi după ce a fost atenţionat prin comandă vocală, dar nu a reacţionat, robotul preia comanda şi găseşte soluţia cea mai bună pentru a evita coliziunea”, explică Dan Dobrea.
La probele prin care trebuie să-şi prezinte proiectul, să facă demonstraţii cum funcţionează robotul şi apoi să răspundă unei sesiuni de întrebări, cele două tinere au folosit eleganţa şi măiestria cu care gimnastele cuceresc podiumul. „Lucrez împreună cu Dan cam de doi ani la acest concept – iar partea hard, roboţelul în sine, l-a realizat Iuliana. Robotul poate fi aplicat în mai multe domenii. De exemplu, când a fost cutremurul din Japonia şi exista pericolul unei explozii la Fukushima, s-a pus problema să fie trimis în interior un robot, dar se putea lovi de lucruri şi dezastrul ar fi fost mai mare. Aici ar fi putut funcţiona robotul nostru”, explică Monica.
Pasiunea pentru cercetare le-a adus pe fete în finală. Invenţia lor se poate ramifica pe lângă industria auto, şi la scaunele inteligente, sistemele robotice din misiunile spaţiale sau din misiunile de salvare. Pentru perfecţionarea acestuia, mai au de lucrat, dar nici lumea nu a fost creată într-o zi.
Cinci runde până la knock out
9 iulie, ora 9.30. Într-o sală mică, cu juriul deja pregătit şi cu cronometrul gata să pornească, şase concurenţi s-au aşezat deja fiecare în colţul lui, în faţa unui calculator. Stă să înceapă una dintre cele mai dure secţiuni din concurs: IT Challenge. Ionuţ Sinescu reprezintă Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, unde este masterand la Sisteme Informaţionale pentru Afaceri.
Sarcina cu care trebuie să-i facă knock-out pe ceilalţi cinci candidaţi este crearea întregii infrastructuri informaţionale a unei fundaţii. Totul în doar 24 de ore, non stop, muncă ce în mod normal s-ar fi întins pe mai mult de o lună. Ca înaintea unui meci de box, acesta primeşte ultimele sfaturi şi încurajări. De când porneşte cronometrul, are voie să se întreţină doar cu energizant. Unii adorm pe tastatură, alţii merg la masă şi fac totul în ultimele ore, iar cei mai mulţi înlemnesc pe scaune.
Ionuţ e obişnuit însă cu nopţile nedormite. Pe lângă masterat, mai are şi două joburi. E trecut de prânz, deja a scăpat cu bine de prima rundă şi a luat toate cele zece puncte. Greul abia începe. Din când în când, o sirenă cu lumină roşie îi trezeşte. Au primit mâncare la pachet, tot ce trebuie să facă este să creeze.
Valy Greavu a făcut la New York un record de aproape trei zile nedormite. Cât îi supraveghează pe concurenţi, mai aruncă două-trei vorbe pe blogul său, să-i ţină la curent pe cei de-acasă.
A doua zi dimineaţă se simte deja povara oboselii şi a concentrării. Ochii i s-au înroşit de parcă participanţii abia ar fi ieşit din arenă. Mai sunt zece minute şi Ionuţ s-a oprit din lucru. „Nu mai am timp să mai fac ceva acum”, spune tânărul, beat de somn.
„Vara trecută nu ştiam nimic despre Imagine Cup, dar mi-am dorit să particip că să demonstrez că pot. Colegii mei de la master nu credeau că un băiat care a terminat FEAA poate să fie priceput la programare, baze de date şi reţele”, spune Ionuţ cu hotărâre. Siguranţa de sine are şi o explicaţie: este printre primii şase cei mai tari concurenţi de la Imagine Cup.
Şi Valy Greavu l-a ajutat să descopere că poate mai mult şi când a trebuit, a ştiut şi să-l înveţe să se relaxeze. De altfel, râsul lui e mai mult decât molipsitor. Poate şi asta îl face atât de iubit de studenţii săi. În acest an, a primit din partea lor titlul de „Profesor Bologna”.
***
Imagine Cup, competiţia care-i trece pe studenţi în divizia A
Microsoft organizează în fiecare an competiţia Imagine Cup. Înscrierile au început deja pentru concursul din acest an, iar cei care sunt siguri că au dezvoltat aplicaţia potrivită care să schimbe lumea, pot deja să se înscrie în competiţie pe site-ul imaginecup.com.
Vara viitoare, finala se va ţine la Sydney, aşa că măcar o excursie până în capitala australiană poate fi o motivaţie suficientă. Probele pentru care se pot înscrie sunt Software Design, Game Design: Xbox/Windows, Game Design: Windows Phone sau IT Challenge.
România a venit acasă cu premii pe măsură. Echipa MNA, formată din Ciprian Maxim şi Răzvan Diaconu, a concurat la secţiunea Digital Media şi a obţinut locul întâi. Ionuţ Sinescu s-a clasat printre primii şase din lume la Digital Media, la fel şi echipa Simplex, de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. La competiţie au participat echipe din 183 de ţări.
Andreea ARCHIP
Sursa: Opinia Veche