BringITon!”, un eveniment organizat tradițional de Facultatea de Informatică din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași, și Institutul de Informatică Teoretică al Academiei Române din Iași, împreună cu noii parteneri, va face cunoscut mediului de afaceri românesc, dar și colegilor din alte unități de cercetare universitară, posibilitățile de investitii generate de cercetările în IT. Totodată, tinerii cercetători vor învăța de la investitori și oameni de afaceri cum își pot transforma ideile lor într-un business de succes.

Detalii: http://bringiton.info.uaic.ro/

Prima zi, a fost intensă. Multe proiecte faine, mulți membrii ai juriului de la foarte multe firme din Iași. Evenimentul a fost deschis magistral de cuvântul reprezentanților facultăților și universităților precum și de cei doi invitați:

• Laszlo Pacso (Business Days, Iași) – Antreprenoriat în vremuri turbulente
• Dan Zaharia (Extind Management, Senior Leasing Consultant) – Outsourcing vs. Antreprenoriat

Dan, a tras un semnal de alarmă, pe care aproape toți îl percepem dar pe care parcă ne este teamă să îl rostim: Este IT-ul din Iași într-o bulă sau nu? Cum ar trebui un angajat în IT al zilelor noastre, care câștigă 1000-2000 Eur pe lună, să-și facă o strategie de continuitate în cazul în care mediul prielnic actual va intra pe o pantă descendentă? Răspunsul îl are fiecare.

Prezentarea ideilor de proiecte din partea studenților a stârnit destul de mult interes și atitudinea generală a membrilor juriului a fost una pozitivă.

Fiind un format de concurs a trebuit să stabilim un top 7 din cele 28 de proiecte expuse.

Partea a doua a zilei a început cu sesiunea de training ale lui Andrei Ghiorghiescu și Emanuel Martoancă de la Thinslices și Cătălin Frâncu de la Building Technology Group Romania. Ideile motivaționale, experiențele, strategiile de dezvoltare și drumul efectiv al ideii de la finanțare și producție la succes, au cufundat auditoriul, în mare parte format din studenți, într-o stare de a privi dincolo de momentul acelei zile.

Juriul

• Lenuţa Alboaie – Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Facultatea de Informatică – <adria [at] info.uaic.ro> – Membru al juriului fără drept de punctare
• Andrei Apetrei – Inovart Consulting SRL – <andrei [at] inovart.ro>
• Mihaela Balan – Softvision – <mihaela.balan [at] softvision.ro>
• Andrei Chiochiu – XEROX Software Support Senior Manager Technology Innovation – <andrei.chiochiu [at] xerox.com>
• Raluca Coțoi – MIND CTI – <raluca.cotoi [at] mindcti.com>
• Cătălin Frâncu – Building Technology Group Romania – <catalin.francu [at] btgromania.ro>
• Andrei Gheorghiescu – THINSLICES – <andrei [at] thinslices.com>
• Daniel Isepciuc – Software Delivery Manager – NESS Romania – <daniel.isepciuc [at] ness.com>
• Emanuel Martoncă – THINSLICES – <manu [at] thinslices.com>
• Claudia Niță – Teamnet – <claudia.nita [at] teamnet.ro>
• Laszlo Pacso – Business Days – <laszlo.pacso [at] businessdays.ro>
• Daniel Puiu – Teamnet – <daniel.puiu [at] teamnet.ro>
• Valerică Greavu-Șerban – Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor – <valy.greavu [at] outlook.com> – – Membru al juriului fără drept de punctare
• Dan Zaharia – Extind Management, Senior Leasing Consultant – <extind [at] danzaharia.biz>

Desfășurarea jurizării

În concurs s-au prezentat 28 de proiecte evaluate după 4 (patru) criterii definite anterior.

Criterii de jurizare

1. originalitate – 30%
2. potențial de piață – 30%
3. mod de prezentare – 15%
4. fezabilitate tehnologică – 25%

Modul de lucru

Fiecare membru al juriului a discutat cu membrii echipei și pe baza criteriilor de jurizare a procedat la realizarea unui Top 7 soluții (25% din totalul soluțiilor prezentate).

Topul stabilit de fiecare judecător a fost centralizat și ponderat cu puncte descrescătoare de la 10.

Formula de calcul: Suma clasărilor pe Top1*10+ Suma clasărilor pe Top2*9+ Suma clasărilor pe Top3*8+ Suma clasărilor pe Top4*7+ Suma clasărilor pe Top5*6+ Suma clasărilor pe Top6*5+ Suma clasărilor pe Top7*4

În prima rundă au fost selectate 5 proiecte, plus 1 proiect în preferințele publicului, plus o echipă de rezervă.

În finala de tip workshop fiecare echipă finalistă a prezentat soluția timp de 5 minute, după care membrii juriului au adresat întrebări, opinii și indicații de dezvoltare viitoare. Studenții au fost invitați să își depună proiectele/ideile și în competiția Imagine Cup 2015, cea mai mare competiție de profil din lume adresată studenților informaticieni și în care studenții din România au avut rezultate excelente. Imagine Cup este organizată de firma Microsoft începând cu anul 2003 și valoarea premiilor este de peste 200.000 USD plus granturile de finanțare a echipelor finaliste, în valoare totală de 1 milion de USD pentru o perioadă de 3 ani.

Criteriile de jurizare pentru finala BringITon:

• Nevoia umană soluționată – 20%
• Definirea Clientul – 20%
• Modelul de afaceri aplicat – 20%
• Modul de finanțare – 20%
• Managementul riscului – 20%

În urma sesiunii de evaluare finală juriul a stabilit un clasament general pe baza cărora s-au stabilit premiile.

Premiile

Loc	Proiect – Membrii	Punctaj final	Valoare premiu
1	Eye tracking camera mouse for persons with neuro-locomotor disabilities – Adrian BULAT, Emil CONDREA, Ionuț CENAC, Robert Gabriel LUPU	113	600
2	System for avalanche prediction ABL-SEIF – Abel-Lucian TORAC MITRIC, Călin CIUFUDEAN	93	400
3	MyDialyLife – Alecsandru PRUNĂ, Teodor-Valentin ZBANȚ, Dan CRISTEA	90	300
M1	Smart Hotel – Cristian TOTOLIN, Alexandru SPERILĂ, Alexandru MITRICA, Sorin ILIE	83	150
M1	Traffic Ants – Robert OJOC, Adrian IFTENE	83	150
M3	Advanced devices based on FES, BCI and Exoskeletons to improve rehabilitation in hemiplegia – Sergiu HARTOPANU, Florin SEREA, Dănuț Constantin IRIMIA, Marian Silviu POBORONIUC	78	100

Dl. Laszlo Pacso a oferit un premiu interesant echipelor finaliste, prin invitația acestora de a prezenta ideile în cadrul seriilor de evenimente Business Days.

Trebuie să menționez că soluția câștigătoare a fost prezentată și în Finala Imagine Cup România 2014.

În ziua a doua s-au acordat premiile, după care a început masa rotundă.

Mediul universitar față în față cu Industria

Tematica dezbaterii moderate de dl. Adrian Iftene, decanul FII și Lenuța Alboaie, prodecan FII:

• starea curentă a colaborării cu industria
• problema creșterii calității învățământului. Motivarea studenților în a performa la studiile de licență
• organizarea de concursuri la cursurile dorite de companii
• adaptarea curriculei la cerințele pieței de IT. Sunt bazele informaticii mai importante sau tehnologiile?
• stagii de practică: în timpul anului universitar sau doar pe timpul verii?
• alte tematici de interes: mastere organizate în colaborare cu firmele, teme de licență/disertație/doctorate coordonate în regim de cotutelă, burse de studiu oferite de companii, etc.

Multe idei, opinii, experiențe și de ce nu, puțină tensiune. Față în față cu reprezentanții firmelor au participat profesori și studenți de la universități din Iași, Suceava, Craiova și București.

Majoritatea facultăților au expus și mulțumit pentru foarte buna colaborare de până acum cu industria, după care discuțiile s-au tensionat puțin pe vechile dileme: student vs. student-angajat și   teorie fundamentală vs. practică vs. teorie aplicată.

Student vs. student-angajat

Marea majoritate a a participanților a recunoscut faptul că studentul angajat nu este foarte bun în nici una din cele două situații. În același timp, atâta timp cât studentul nu are o diplomă de licență, firmele suferă o serie de pierderi financiare datorată neexploatării acelor relaxări fiscale (încă de actualitate) din domeniul IT.

Unul din indicatorii de calitate după care sunt evaluate universitățile, facultățile și specializările este numărul de absolvenți angajați în primul an de după terminarea studiilor. Acesta este un indicator foarte bun în facultățile de profil, fiind în același timp un vehicul de marketing pentru atragerea de noi studenți și finanțări.

Reprezentanți ai firmelor au punctat: doriți să nu vă mai plece studenții de la ore? Faceți cursurile și laboratoarele obligatorii. În felul acesta vă asumați calitatea absolvenților și vă protejați în fața absenteismului de la cursuri. Va mai fi facultatea la fel de atrăgătoare după aceea, atâta timp cât s-a ajuns ca firmele să angajeze studenți chiar din primul an? S-a afirmat faptul că firmele își urmăresc cu mare îndârjire planurile de afaceri și uneori pun prea mult zel în recrutarea tinerilor chiar de pe băncile facultății.

Profesorul Dumitru Oprea de a FEAA, fost rector al UAIC și actual Senator, a lansat idea echivalării unor cursuri/laboratoare cu ore de lucru pe proiecte specifice ale studentului la cursuri. Exemplu: dacă un student lucrează în domeniul programării web, atunci pe baza unei scrisori de la management și a listei de task-uri pe care le-a îndeplinit studentul-angajat la serviciu, se pot echivala obiective specifice sau lucrări, examene specifice de la un laborator similar de la facultate. De asemenea, domnia sa, a informat audiența despre existența Legii 335/2013 – Legea privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de învățământ superior.

O opinie personală: nu cred că s-a ajuns la un conses pe această temă. Facultățile își vor studenții la ore, și, uneori acceptă acele programe de cursuri de după-amiază (în special pentru studiile de master), dar firmele acceptă cu greu o reducere a programului de lucru pentru studenți, sau liberele pentru pregătirea și chiar susținerea examenelor, proiectelor și altele.

Teorie fundamentală vs. practică vs. teorie aplicată

Tendința generală a companiilor este de a solicita studenți pregătiți pe anumite tehnologii specifice în viziunea lor fiind foarte important ca studenții să cunoască cel puțin un limbaj de programare sau tehnologie IT foarte bine după terminarea facultății, în felul acesta având acces mult mai rapid pe piața muncii și devenind mult mai repede productivi în mediul de business.

Profesorii au replicat rapid cu argumente de genul: facultatea nu este școală profesională, tehnologiile se schimbă prea repede, învățarea unei singure tehnologii ar limita șansele studenților de a accede  spre un orizont mai larg de meserii.

Calea de mijloc, din punctul meu de vedere, au stabilit-o studenții care au dat dreptate atât profesorilor cât și reprezentanților mediului de afaceri. Cursurile de teorie fundamentală cu exemple practice din lumea reală pe diverse tehnologii. Schimbarea modului de realizare a laboratoarelor din stilul clasic de predare ascultare într-un format de echipă: proiect specific din partea unei firme, cu task-uri, obiective, metrici, etc. La drept vorbind, laboratoarele practice sunt și la ora actuală structurate în acest fel, numai că ideile de proiecte sunt de multe ori teoretice, se limitează la un limbaj sau tehnologie și de multe ori lucrul în echipă nu este suficient de mult implementat sau monitorizat.

Idea studiilor de caz ar fi perfectă și cred că ar aduce beneficii tuturor actorilor educaționali. Ar fi important în schimb de văzut cât de mult timp ar fi dispuse firmele să aloce pentru elaborarea și întreținerea unor studii de caz de acest gen. Da, sunt foarte multe cursuri care au invitați oameni din mediul de afaceri, dar nu există, din perspectiva mea o strategie unitară în acest sens. Poate în viitor.

Nu mai am loc și de concluzii. În fapt nu știu dacă putem trage concluzii. Notăm doar idea și dorința de continuitate a unor astfel de evenimente.

Mulțumesc și eu pe această cale tuturor studenților care s-au implicat în acest proiect, firmelor participante și sponsorilor precum și organizatorilor. Respect!