Raportul de implementare – Opinie

 

În mare parte mi-a fost dat să întâlnesc mulți profesioniști ai domeniului IT. Mulți dintre aceștia foarte buni tehnic, cu abilități de comunicare și colaborare, dar de cele mai multe ori neformaliști.

A nu documenta ceea ce se realizează într-o implementare pare o practică frecventă, dar sunt proiecte în care aceasta este o cerință expresă, chiar dacă ea ar trebui să fie standard pentru orice profesionist al domeniului.

Mi s-a întâmplat să văd diferite aspecte ale acestei componente de documentare, unele dintre ele chiar amuzante. La o implementare un specialist documenta pas cu pas cu print screen ceea ce configura în aplicație. Ulterior a pus toate pozele într-un document blank l-a transformat în PDF și aceea era toată documentația în perspectiva sa. L-am întrebat:

    • – Când ai făcut această etapă de implementare?
    • – Păi, cum când, ieri.
    • – Bine și unde scrie?…
    • – Păi nu vezi în dreapta jos unde este ceasul.! :)

Presupunând că până la urmă există o documentație de analiză, una de proiectare, una de implementare și alta de testare și nu în ultimul rând de instruire a utilizatorilor, cu ce ne prezentăm în fața top-management-ului?

Fiind școlit de colegul meu Adrian Munteanu cu rapoartele lui de audit, am învățat că în fapt top-managementul este sau ar trebui să fie interesat de succesul global al unei implementări, incluzând în asta îndeplinirea obiectivelor și funcționalitatea soluției. Practic realizarea unui raport de implementarea trebuie să includă și aprecierea generală a echipei de implementare precum și pașii următori ai soluției.

Sintetic părțile mari dintr-un raport general de implementare sunt reprezentate în figura următoare în ordinea lor.

Înainte de a trece la componentele unui raport trebuie specificat rolul din proiect și formula de adresare către top-management.

Exemplu: Permiteți-mi să vă prezint raportul general de implementare a sistemului XYZ în cadrul companiei ABC, proiect derulat în perioada lunile 2013.

 

 

Parti raport general implementare

Objectives: include partea de obiective inițiale stabilite prin proiect, cu punctarea pe un obiectiv principal și o scurtă enumerare a celorlalte obiective, sau prioritizarea tuturor obiectivelor într-unul singur.

Exemplu: Obiectivul a fost de a finaliza cu succes implementarea, particularizarea și documentarea soluției XYZ. Rolul meu în proiect a fost acela de coordonare a echipei de analiză, proiectarea soluției din punct de vedere hardware și logic, asistenta la instalare, configurare, testare și documentare, transferul de cunoștințe către echipa de personalizare a soluției și asistența la importul datelor, personalizarea entităților, rapoartelor și fluxurilor de lucru.

În trecere către explicarea soluției tehnice trebuie specificate metodele utilizate în managementul atingerii obiectivelor.

Exemplu: În atingerea obiectivului de implementare, precum și în exercitarea atribuțiilor din rolurile specificate am aplicat metoda de coordonare procedurală și etapizată a activităților și a rezolvării situațiilor de criză apărute pe parcurs, fără a apela în mod direct la metoda escaladării la nivelul dumneavoastră în scopul rezolvării incidentelor. Aplicarea acestei metode a generat o experiență în fapt cu aspecte pozitive în îmbunătățirea colaborării și comunicării între echipe, a sporit încrederea la nivel de membru al echipei și a dus la o acumulare voită a unor cunoștințe tehnice foarte utile în proiectele viitoare pe care echipele din cadrul companiei le vor implementa Clienților dumneavoastră. Dezavantajul metodei a fost acela al depășirii termenului de finalizare a implementării, aspect pe care mi-l asum și suport în calitate de principal factor decident al alegerii acestei metode.

Solution: trebuie să conțină principalele funcționalități ale soluției într-o descriere sumară, metoda de organizare a proiectului și activitățile principale pe fiecare fază.

Exemplu: Metoda de implementare utilizată a fost metoda în cascadă care a presupus defalcarea activităților pe următoarele faze de dezvoltare:

  • Analiza – care a constat în stabilirea obiectivelor implementării, identificarea activităților viitoare, studierea mediului de rețea și organizațional al companiei, particularitățile de business și elaborarea planului de proiect cu specificarea datelor estimate, resurselor și responsabilităților în cadrul proiectului;
  • Proiectarea – care a constat in elaborarea unei implementări pilot pentru a porni de la un proof-of-concept și a avea un mediu real de testare a funcționalităților sistemului, determinarea cerințelor fizice și logice a sistemului, precum și interdependenta cu alte sisteme interne ale companiei;
  • Implementarea – care a presupus crearea mașinilor virtuale pentru baza de date și componenta web, instalarea rolurilor necesare pentru sistemele de operare, instalarea pre-rechizitelor, instalarea sistemului de baze de date SQL Server, instalarea componentei de bază a soluției XYZ, instalarea componentelor de raportare și configurarea sistemului de e-mail automat;
  • Particularizarea – care a presupus crearea de entități noi in cadrul sistemului, adăugarea de noi câmpuri pentru o serie de entități de bază, adăugarea utilizatorilor în sistem și alocarea lor pe roluri specifice și crearea de fluxuri de lucru personalizate in vedere adaptării produsului la specificul de business al ABC;
  • Importul – care s-a realizat parțial prin formate de import generate de sistem după personalizare și selectarea informațiilor importante pentru a porni utilizarea sistemului;
  • Instruirea – care s-a desfășurat după metoda learning-by-doing prin punerea la dispoziția angajaților utilizatori ai unei documentații sumare de acces in sistem și a unei documentații extinse de utilizare a modulelor soluției;
  • Documentarea – s-a realizat în mod neformalizat pentru fiecare etapă în parte de responsabilii sau executanții acțiunilor specifice, fiind centralizare și formalizate după specificul ISO9001, Procedura de circulație a documentelor, de responsabilul cu circulația documentelor.

Team: Trebuie să descrie sintetic activitățile desfășurate de fiecare responsabil în parte prin menționarea de nume. Această componentă dă conducerii un sentiment de apreciere a efortului depus de fiecare membru al echipei și acestora sentimentul de apartenență și atașament față de soluția implementată.

 

Future: Trebuie specificată starea lucrurilor într-un mod realist, precum și ce se va întâmpla în perioada următoare. Soluțiile software nu lucrează singure ci prin intermediul oamenilor.

Exemplu: Proiectul este lansat în funcțiune. Angajații ABC deja introduc date in sistem si-l folosesc pentru centralizarea, citez, ”milioanelor” de fișiere Excel cu care erau obișnuiți sa lucreze, uneori neproductiv, înainte de implementare.

Ca orice sistem tânăr trebuie să vă informez că adevăratul spor de productivitate se va face simțit in aproximativ 3-4 luni de la implementare. Stă în natura umană să fim reticenți la schimbare, dar sunt convins de faptul ca angajații dumneavoastră se vor bucura din plin de facilitățile noului sistem după ce vor începe să se obișnuiască cu acesta.

Mai trebuie specificate și proiectele sau direcțiile de dezvoltare ulterioare prin integrare cu alte soluții și sisteme.

La final trebuie să existe o formulă de mulțumire pentru șansa de a colabora într-un astfel de proiect. Limbajul protocolar este adesea apreciat și dă o tentă de look to the system, ceva de genul, uite domnule ce chestie de sistem avem, hai să-l punem la treabă.

Pe lângă acest raport mai trebuie înmânat conducerii și raportul detaliat cu documentația rezultată în fiecare fază precum și scrisoarea de acceptanță a soluției.

 

Sper să vă fie util.

Disclaimer:

Acest articol exprimă o opinie fără pretenția de a statua un standard de raportare.

Evaluarea cadrelor didactice (Pamflet și nu prea)

Acest articol reprezintă un pamflet și este în fapt o opinie personală a cad(av)rului didactic semnatar al acestui articol. Mă „acopăr” în ceea ce scriu prin: Legea educației naționale. Legea nr. 1/2011 , Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 18 din 10 ianuarie 2011 , Titlul I – Dispoziții generale, Art. 3. În traducere liberă: am și eu o părere.

Într-o discuție pe o rețea de socializare vorbeam despre importanța evaluării cadrelor didactice:

Feedback-ul este foarte important pentru activitatea noastra didactică. Chiar dacă nu sunt de acord cu momentul completării (semestrul nu s-a încheiat) și nici cu structura chestionarului (vezi cele cu cercetarea și cu stimularea), consider că o evaluare din partea studenților este foarte necesară.

Vis-a-vis de anonimat: cel mai bun anonimat este cel al foii de hârtie. Sistemele de calcul pot fi anonimizate, dar dacă cineva își pune în cap să obțină o informație, cu greu, dar tot o va obține. Personal încurajez toți studenții mei să completeze acele chestionare cum cred de cuviință. De asemenea, am propriile mele chestionare de feedback pe care-i rog pe studenți să le completeze la ore!

Sunt de părere că un sistem informatic ar fi mult mai util pentru colectarea datelor despre evaluări, dar se pare că în ultimul timp mi-am pierdut (fără nici un motiv invocat) încrederea conducerii în seriozitatea cu care tratez aceste lucruri, în anonimat și mai ales în discreție. Sunt profesori care țin foarte mult ca eu sau altcineva de la Rețea să nu cunoască acele punctaje, de aceea se preferă varianta pe hârtie. E drept că și eu exagerez de multe ori cu partea de transparență, pentru că eu chiar cred că atunci când ne știm lucrurile rele sau bune suntem în fața unei situații concrete pe care trebuie să o fructificăm sau să o îmbunătățim.

Rezultatul evaluărilor face parte din grila de avansare și acordare a gradațiilor de merit a cadrelor didactice. Trebuie să ai scoruri foarte mari, ani la rând, pentru a putea trece la următorul grad. Este și acesta un criteriu, chiar dacă nu singurul.

Dacă se schimbă ceva? Întotdeauna se schimbă ceva: unii devin mai buni, alții mai motivați, alții mai frustrați. Acesta este adevărul și nu avem de ce să ne prefacem că unele comentarii nu sunt deranjante, mai ales dacă sunt legate de o realitate pe care nu dorim să o recunoaștem fățiș sau dacă sunt comentarii răutăcioase care nu au nici o legătură cu realitate.

De curând, adică astăzi, am intrat în posesia formularului de evaluare a cadrelor didactice. Știam eu că o să mă distrez :)    

Să începem de la punctul A. întrebarea 1.

Cursul este structurat logic, clar și motivant

Logic, clar… da, da. Foarte logic de clar. J Dar oare ce o fi însemnând motivant?! Orice student de bună credință deschide Google și caută după cuvântul motivant: pe dexonline… nimic concludent. Pe traduceri nimic deosebit. Pe rădăcina cuvântului… Citez:

MOTÍV ~e f. 1) Fenomen care provoacă sau care determină apariția efectului; pricină; cauză; temei. 2) Cauză aparentă invocată de o persoană pentru a ascunde adevăratul scop al unei acțiuni; pretext; prilej. 3) Frază sau pasaj care formează desenul melodic sau ritmic al unei compoziții muzicale; temă. 4) Element decorativ sau arhitectural într-o pictură sau sculptură.

Adică să mă duc la ore să ascund adevăratul scop pentru care am ajuns acolo? Sau să le bag o melodie? O dedicație ceva? J Sau poate mai bine sculptez o cretă pe tablă? J

Căutăm niște video… pare mai ușor de înțeles conceptul. Să vedem: ești profesor care trebuie să predea … să zicem HTML. Cum ar arăta un curs motivațional de genul acesta: http://www.youtube.com/watch?v=gr_OpFxCx-A. Ăăă? Sau la un curs de rețele când trebuie să predai ceva despre securitate? http://www.youtube.com/watch?v=rCZ3SN65kIs ?:) Merge? :)

Punctul 2: Cursul aduce elemente noi pe baza unei bibliografii relevante

Hm, păi eu activez în domeniul tehnologiilor informaționale. Ce este nou astăzi peste 3 luni este deja învechit, nu? Apoi, în bibliografie tre să dai cărți, reviste și pagini web. Pai tot ce-i scris într-o carte deja nu mai e nou de ceva vreme. Reviste… adică print-uri? Mai sunt în domeniul informaticii? Asta în afară de revistele ISI sau B+ în care poți citi sefe-uri fără nici o aplicabilitate practică. Să nu insistăm totuși pe subiect. În fapt, cam tot ceea ce se prezintă la ore este nou pentru studenții de astăzi J. Iar dacă te duci la Curs cu bibliografie: www.google.com spun studenții că le dai prea mult de învățat J

Îmi aduc aminte că într-un an am ieșit rău tare la punctul acesta la evaluare. Al doilea an m-am dus cu 2 metri (la propriu) de cărți la ore. Le-am cărat cu o roabă (mă refer la instrumentul pentru construcții) și le-am pus rând pe rând pe catedră: Aceasta este bibliografia. Aici sunt și răspunsurile la întrebările de la examen. J

Punctul 3: Cursurile conțin și rezultate ale cercetării științifice recente din domeniu.

Adică sefe-uri? Aș prefera să nu insist pe acest punct pentru că nu prea sunt îndreptățit să vorbesc despre cercetare… În fapt în 28 de ore cât are un curs, din care 2 ore prezinți bibliografia și cuprinsul, în două faci evaluare, în 2 e Paștele, în 2 nu au ei chef să vină, în două nu ai chef tu să te duci… rezultă că ai suficient timp să predai și cercetare pe lângă o serie de fundamente prin care să le dai o idee globală studenților despre modul în care-i poate ajuta cursul tău să-și câștige o bucată de pâine.

Punctul 4: După ce am studiat această materie interesul meu pentru domeniu a crescut

Păi ca să iasă bine toți profesorii la evaluare, studenții ar trebui să fie după finalizarea cursurilor un fel de homo-universalis, nu? E imposibil să te faci interesant pentru toți studenții. Ar fi chiar greșit să-i atragi pe toți în domeniul tău… pentru că altfel ceilalți colegi ar ieși rău la evaluări, nu?

Mai sunt și alte întrebări, pe care un spirit cârcotaș le-ar putea specula. De exemplu:

  • Aș dori să studiez și altă materie cu acest profesor. Păi de ce? Care este relevanța unei dorințe într-un context concret al finalizării studiilor? Sau dacă acel profesor nu mai are alte cursuri, pentru că așa este norma, la ce ajută dorința studentului?
  • Profesorul imprimă o atmosferă de respect și încredere. Iar am o problemă cu termenii: respect, adică dă Bună ziua ? sau bate cu pumnul în masă ca să fie studenții atenți? Sau îl dă pe primul afară care vorbește și ceilalți au încredere că și ei dacă vor să plece, trebuie doar să deschidă puțin gura? J Să ne întoarcem la definiții: RESPÉCT s. n. Atitudine sau sentiment de stimă, de considerație sau de prețuire deosebită față de cineva sau de ceva; deferență, venerație.

Păi poate ne dăm seama din poze: Să mă duc cu pălărie la ore? J


Nu luați în derâdere fotografia cu text pe ea, pentru că face parte dintr-o campanie reală pe care o susțin!

Să ajungi să-ți venerezi profesorul… este și mai greșit. Fiecare student trece printr-o perioadă de formare în care trebuie să învețe lecția supraviețuirii nu venerația profesorilor săi. Un pic mai multă stimă și dintr-o parte și din alta nu ar strica și aici aș recomanda o bibliografie…

  • Profesorul tratează studenții cu respect și cordialitate. Cu respectul 100% de acord. Studenții sunt „marfa” care iese pe poarta „fabricii” cu ștampila ta imprimată pe ei. Dacă nu-i tratezi ca atare, e clar că nu ai cum să le ceri respectul. Sau ca să fiu mai specific…

Asta înseamnă facultatea în viziunea unui student. Asta înseamnă feedback rece, scurt, tăios și la obiect.

Pe de altă parte, manipularea socială, cenzura corporatistă, individualismul și ineptocrația limitează și izolează eforturile individuale de schimbare, ducându-le într-un derizoriu hilar anti-sistemic, în timp ce malaxorul valorilor își vede mai departe de aplatizare.

Și pe aceeași linie a fabricilor părerii despre facultate un fost student afirmă: Sa ținem totuși cont că un abator are mai multe linii de producție iar materia primă influențează foarte mult calitatea produsului final. Adevăratele lecții sunt predate „printre rânduri”, eu am învățat ca mulți pot sa îmi închidă ochii, dar singurul care mi-i poate deschide sunt EU! Iar fiecare vede diferit, de asta ajungem in locuri diferite, cu joburi diferite, in domenii diferite si nu in ultimul rând plătiți diferit (Alin Streinu).

Și totuși ce înseamnă cordialitate, dacă asta cu respectul am lămurit-o? CORDIÁL, -Ă, cordiali, -e, adj. (Adesea adverbial) Care pornește din toată inima; afectuos. Ar putea cineva din Conducere să-i spună soției mele că nu eu am scris că trebuie să fiu afectuos cu studentele? J

  • și cu bunăvoința dumneavoastră, ultima pe listă: Profesorul evaluează studenții în mod corect/imparțial. Aham, sigur că da. Foarte corect! Mai ales pentru cei care pică examenul J

Și totuși, revin la comentariul inițial de la care am pornit acest articol. Evaluarea este bună. Este utilă. Și dacă o să fiți curioși să căutați pe Internet după teacher evaluation form, o să vedeți că majoritatea universităților anglo-saxone au aceleași întrebări în formularele de evaluare. Aproape aceleași. Cred că totul depinde doar de percepție. Mi-ar plăcea și mie să am mai multă pregătire în ceea ce înseamnă motivațional, mi-ar place să știu cum să impun un anumit model de respect studenților mei, cum să-i fac mai interesați de ceea ce le predau, despre cum să fiu cordial cu ei, și cam care ar fi principalele metode de evaluare corectă… mă refer la metode corecte nu la cele scrise în cursurile de pedagogie sau în metodica predării, fie vorba între noi, un sistem tâmp de îndobitocire a creativității. Mi-a plăcut mult la școala de management de la Bled, Slovenia, unde am învățat cam cum ar trebui creat și condus un curs la nivelul de master. Mi-au rămas multe în cap în 3 săptămâni, dar și multe întrebări.

În continuare, pentru toți studenții care nu înțeleg amploarea acestui proces, și cât de important este să ți se dea posibilitatea de a evalua, îi rog să specifice întrebările care ar trebui incluse într-un astfel de chestionar, sau care ar fi cele mai bune metode de colectare a feedback-ului. Sunt organizații studențești care ar putea să-i ajute, să colecteze aceste întrebări și să le propună conducerii.

Succes tuturor și sper să nu vă fi afectat decât cu un zâmbet! Și baftă colegilor mei de breaslă la evaluări! Ne vedem în restanțe! :)

 

Din aceeași categorie: [Fun și nu prea] Problemă deontologică

Istoria finalelor locale Imagine Cup România

Acest articol este o colecție de date, nume și legături așa cum le-am mai găsit pe Internet peste timp. Eu cred că cei care cunosc istoria știu să respecte și să aprecieze tradiția, de aceea am încercat să pun cap la cap toate informațiile pe care le am despre finale. În cazul în care ar mai fi nevoie de adăugiri sau aveți date mai exacte sau corecții de făcut vă rog să mă semnalați. 

2005 – Iași

Echipa câștigătoare: LocalPoint, Technical University of Cluj-Napoca

Mentor: #N/A

Membrii: Andrei George Dunca, Tudor Ioan Salomie

Descriere proiect: Our solution is a three-tier, service-oriented architecture that provides a communication middleware between smart device users and location-specific services found in the user’s vicinity. Based on this architecture, an AI-based module that suggests possible itineraries according to the user’s profile was also implemented.

Juriul: #N/A

Finala regionala: Thessaloniki, Greece

Finala mondială: #N/A

Legături:

2006 – Cluj Napoca

Echipa castigatoare: 911UBB team,  Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca

Mentor: prof. dr. Simona Motogna

MembriiPaul-Valentin Borza, Daniel-Constantin Ghita, Mihai Dan Nadas, Ovidiu-Dumitru Sabou.

Descriere proiect:  ThreatSense: Un sistem de monitorizare, alertare și informare despre amenințările la adresa sănătății noastre.

Juriul: Ovidiu Pintea, Ciprian Jichici, Bogdan Musat, Horia Pintilie

Finala regionala: Maribor, Slovenia

Finala mondială: #N/A

Legături:

2007 – Timișoara

Echipa castigatoare: 911UBB team,  Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca,

Mentor: prof. dr. Simona Motogna

MembriiPaul-Valentin Borza,  Mihai Dan Nadas, Ovidiu-Dumitru Sabou, Daniel-Constantin Ghita.

Descriere proiect:  #N/A

Juriul: Ovidiu Pintea, Ciprian Jichici, Ionuț Bălan, Dan Iancu

Finala mondială: Seul, Coreea de Sud. Finalistă, între primele 55 de echipe din lume.

”Vorbe de duh”:

Finala Imagine Cup este o experiență unică. Participând la secțiunea Software Design, fiecare trăire și emoție a rundelor de calificare a fost compensată de săptămâna petrecută la Seul. Cele mai deosebite impresii: o organizare remarcabilă a evenimentului, diversitatea participanților și, nu în ultimul rând, calitatea și inovația soluțiilor prezente în competiție.” – apreciază Conf. Dr. Simona Motogna.

Imagine Cup poate fi privită din perspectiva globalizării, ca acel «sat global» alcătuit din reprezentanți de culturi și locații diferite, favorizând schimbul de informații și nașterea ideilor de valoare. Pragmatic, competiția este o șansă unică de afirmare a viitorilor specialiști în domeniul tehnologiei informației și, în același timp, confirmarea sau recunoașterea valorii mentorilor” – declară Asist. Drd. Valy Greavu.

Legături:

2008 – Suceava

Echipa castigatoare: sm@rtDev team,  Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca

Mentor: prof. dr. Dan Mircea Suciu

Descriere proiect:  #N/A

MembriiMircea Cimpoi, Zoicas Diana, Cristina Ciuhuta şi Radu Meza.

Juriul: Sergiu Damian, Ciprian Jichici, Dan Iancu

Finala mondială: Paris, Franța. Finalistă, între primele 20 de echipe din lume.

Legături:

2009 – Bucuresti

Echipa castigatoare: Sytech team,  Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Mentor: prof. dr. Sabin Buraga

MembriiAdrian Buzgar, Calin Juravle, Andreas Resios.

Descriere proiect: Proiectul UpCity este o platformă colaborativă pentru sprijinirea dezvoltării unei comunități printr-un parteneriat activ dintre autorități și cetățeni, la diferite niveluri: identificarea şi rezolvarea problemelor comunității, promovarea şi evaluarea ideilor de dezvoltare, probleme de mediu, educație sau alte extensii. Aspectele de interes sunt plasate în contextul geografic, pe o hartă interactivă. Este evidențiată, de asemenea, dinamica în timp a problemelor semnalate. Informațiile disponibile sunt folosite pentru a genera un indicator de calitate, încurajând o competiție constructivă între comunități. UpCity accelerează fluxul informațional între cetățeni și autorități prin interoperabilitatea cu platforme mobile.

Juriul: Dan Iancu, Ionuţ Bălan, Ovidiu Pintea, Ciprian Jichici, Valy Greavu, Sergiu Damian

Finala mondială: Cairo, Egipt. Locul I la secțiunea Software Design.

cupasoftwaredesign

Legături:

2010 – București

Echipa castigatoare: Simplex team,  Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca

Mentor: prof. dr. Dan Mircea Suciu

MembriiAlina Calin, Andrei Cantea, Andrei Dascalu si Cosmin Mihaiu.

Descriere proiect:  Caregamer e o solutie web inovativa care foloseste jocurile si disponibilitatea oamenilor de a se juca pentru a strange bani si sa ii redirecteze catre diverse cauze nobile prin intermediul ONG-urilor.

Juriul: Călin Tatomir, Valy Greavu, Cosmin-Viorel Ilie, George Pristavu.

Finala mondială: Varsovia, Polonia. Finalistă, între primele 15 de echipe din lume.

Legături:

2011 – București

Echipa castigatoare: Simplex team,  Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca

Mentor: prof. dr. Dan Mircea Suciu

MembriiAlina Calin, Andrei Cantea, Andrei Dascalu si Cosmin Mihaiu.

Descriere proiect:  (EN) Our solution, MIRA (Medical Interactive Recovery Assistant)2 is an application that assists people who suffer from temporary handicap recover interactively at a faster pace. It also enables doctors or specialized medical personnel to facilitate the recovery process for the respective people.  (RO) Soluție medicală numită MIRA (Medical Interactive Recovery Assistant) care presupune utilizarea Kinect pentru monitorizarea exercițiilor fizice kinetoterapeutice ale pacienților ce se află în perioada de recuperare medicală. Medicul kinetoterapeut poate urmări progresul pacientului folosind o aplicație desktop sau direct de pe telefonul său Windows Phone 7.

Juriul: Ciprian Jichici, Cristina Alexandru, George Carutasu, Ionut Balan, Valy Greavu.

Finala mondială: New York, SUA. Top 6!

Legături:

2012 – București

Echipa câștigătoare: IQube team,  Universitatea „Politehnică” din Timişoara

Mentor: drd. ing. Andrei Stancovici

MembriiOtilia Stretcu, Lucian Bara, Remus Barbatei și Viktor Ardelean.

Descriere proiect:  Proiectul IQube, o combinație de elemente hardware și software care aduce învățarea interactivă pe un nou nivel. Soluția IQube vine să adreseze o problemă ușor de regăsit în foarte multe instituții de învățământ: lipsa condițiilor pentru realizarea experimentelor științifice, din motive ce țin de buget, personal și competențe. Proiectul prezentat, LiveX Learning Platform, permite realizarea de experimente accesibile și interactive ce stimulează creativitatea elevilor și studenților. Soluția se bazează pe inovații hardware numite IQube-uri pentru realizarea „practică” a experimentelor (și poate întrebuința alte dispozitive inteligente, cum sunt smartphone-uri, tablete sau sensori Kinect).

Juriul: Beatrice STANCU, Ionut BALAN, Roxana VITAN, Radu MOTOC, Dan Mircea SUCIU, Valy Greavu.

Finala mondială: Sydney, Australia. Top 12

Legături:

Cam asta a fost! Potențial există, dar parcă vine din ce în ce mai greu să scoatem aceste valori la suprafață. Detalii despre finala 2013: http://imaginecupro.azurewebsites.net/finala-nationala/

Succes pe mai departe!

Blog la WordPress.com.

SUS ↑