Țară de … atentate de …

[update 2014] – Am eliminat la cerere numele din rapoartele DIICOT. Fiecare are dreptul de a gresi si poate primi sansa de a o lua de la capat. Dar cand public numele tau ramane pe undeva pe un site de internet, e deranjant. Cel mai mult am apreciat acel ~te rog~. [/update]

Astăzi la un curs, studenții au avut de prezentat aspecte despre securitatea pe Internet. Fără să fiu surprins prea mult, au lăudat faptele de eroism ale Hackerilor români. :)

Cultura mediatică românească ne dă senzația că hackerii (scuzați hecării) români sunt unii dintre cei mai periculoși din lume. Și chestia asta se propagă… și se propagă… în așa fel încât fiecare end-user care ajunge să știe să deschidă un shell se visează mare hecăr.

Un hacker adevărat este cel care nu este prins… și poate știe presa mai multe date decât știm noi, de reușește să pună infracțiunile într-o lumină pozitivă în ochii noștri… unora … sau majorității.

Hai să vedem date și fapte concrete, asupra dimensiunii fenomenului.

Auction Fraud – Romania – http://www.ic3.gov/crimeschemes.aspx#item-2

Deci avem o metodă proprie de hecăreală (scuzați de escrocherie), care aduce destul de mulți bani în conturile celor care le folosesc. Metoda aceasta este o inovație românească în domeniu, bazându-se pe gena noastră autohtonă de a fura înainte de a munci. De a păcăli. De a șmenui, de a prosti, de a-i face pe fraieri… mamă câte expresii din acestea avem în vocabularul uzual… și cred că nu sunt foarte la curent în domeniu. Dar nu avem prea multe epresii care să spună că s-a făcut un cod, o aplicație, un program, de a depăși o barieră de securitate… adică să depui ceva mai mult efort decât să păcălești niște victime amatoare de chilipiruri pe Internet. Încadrarea acestor tipuri de acțiune se face la nivelul găinăriilor.

Mai rău este că exact ceea ce speculează acest tip de infractori, amatorismul de chilipiruri și lăcomia, sunt cele care-i aduc pe mâna organelor competente. Dacă s-ar opri după anumite sume, șansa de a fi prinși este destul de redusă. Dar se pare că și hecăreala aceasta poate fi un viciu pentru unii.

Și totuși nu suntem deloc în top

În 2007 conform IC3 eram pe locul 5 în lume, după Nigeria ce-i drept, dar în raportul din 2009 al Internet Crime Compliat Center, România nu mai figurează nici la altele. (Toate rapoartele le găsiți la această adresă: http://www.ic3.gov/media/annualreports.aspx)

Deci găinăriile nu contează foarte mult în topurile internaționale ale fraudei informatice. Ceea ce e de bine că nu mai suntem acolo. Sunt din ce în ce mai puțini cei care se lasă prinși :)

La piraterie stăm bine

Se pare totuși că la piraterie stăm destul de bine. Conform raportului BSA pentru 2009, rata pirateriei în România este de 65%, detalii în limba română figurează, într-un raport din mai 2010. Și aici suntem puțin depășiți de tări precum Moldova, țara vecină și prietenă care are o rată a pirateriei de 91%!

Pirateria în schimb nu are legătură cu hacking-ul. Utilizarea unor instrumente pentru descărcare de software fără licență se cheamă furt, nu hacking. Motivația cum că am fi săraci pentru a ne cumpăra soft-ul nu este viabilă. Există alternative gratuite la orice produs software de pe piață, așa că NU trebuie să furi pentru a putea să-ți desfășori în mod normal activitățile pe calculator. Sau să fie o recunoaștere tacită a faptului că unele din cele mai piratate produse sunt mai de calitate, în viziunea utilizatorilor finali, decât acele “adevărate fortărețe” IT, reprezentate de produsele open-source?

Unde raportăm fraudele informatice în România?

Am căutam multe alte informații despre frauda informatică și pe site-urile din Ro… dar nu prea am găsit. Poate nu știu eu să caut, așa că vă rog să mă ajutați prin comentarii.

BSA-ul nu este organism coercitiv, de aceea ar trebui să existe o Poliție Informatică și la noi. În cel mai bun caz pe BSA putem raporta pirateria.

Căutând ceva rapoarte românești despre nivelul fraudei informatice am dat peste un document descărcabil de pe site-ul Poliție Române. Desigur că un Word ascunde multe informații în el, mai ales dacă acestea nu au fost șterse înainte de publicare.

Deci, este un document realizat de autorul internet, pe un calculator al companiei click descărcabil de pe site-ul Poliției Române. Dincolo de bănuielile pe care le am, legate de un subiect de mai sus, cred că vorbim cu certitudine de un cumul de vicii de procedură informatică: (1) pe ”licența de utilizare” a soft-ului sunt convins că nu scria internet și nici click și (2) autorul documentului trebuia să șteargă metadatele înainte de publicarea documentului, sau trebuia să-l publice într-un format general recunoscut și acceptat de toți utilizatorii de calculatoare din România (HTML sau PDF de exemplu).

Mai multe despre riscurile metadatelor în documentele Office găsiți aici: http://addbalance.com/usersguide/metadata.htm sau aici: http://www.metadatarisk.org/index.htm

N-am găsit nimic pe site-ul poliției române așa că am căutat pe DIICOT, dar din păcate nici acolo nu am găsit specificații despre posibilitatea raportării unor cazuri de infracționalitate informatică. Există în structura DIICOT un departament Serviciul de prevenire si combatere a criminalității informatice, dar nu am înțeles foarte bine ce face el. Sau mai este unul și mai pompos: Biroul de combatere a infracțiunilor cu cărți de credit si alte mijloace de plată
electronică si Biroul de combatere a infracțiunilor din domeniul proprietății intelectuale si industriale.

Am găsit totuși niște rapoarte… E ceva pe la pagina 28… pentru anul 2009, poate totuși citește cineva.

Citez:

Județele Olt, Bacău, Vâlcea, Arges, Dolj si Constanța, precum si municipiul Bucuresti continuă să reprezinte zone cu potențial criminogen ridicat pentru criminalitatea informatică, fiind deopotrivă remarcate fapte atât din sfera fraudelor cu cărți de credit, cât si din sfera infracțiunilor informatice „stricto sensu”.

Alte citate dar care sunt super faine din punct de vedere al pseudonumelor:

Procurorii D.I.I.C.O.T. s-au sesizat cu privire la faptul că inculpații <nume-sters-la-cerere>, zis „Ghenosu” sau „Șeri”, <nume-sters-la-cerere>, zis „Călin”, <nume-sters-la-cerere>, zis „Cosco”, <nume-sters-la-cerere>, zis „Adiță” sau „Dică, <nume-sters-la-cerere>, zis „Buratino”, <nume-sters-la-cerere>, zis „Asică”, <nume-sters-la-cerere>, zis „Tigaie”, <nume-sters-la-cerere>, zis „Mască”, <nume-sters-la-cerere>, <nume-sters-la-cerere>, zis „Nistor”, s-au constituit într-un grup infracțional
organizat, care în perioada anului 2008, s-au ocupat cu săvârsirea de infracțiuni privind criminalitatea informatică …

Procurorii D.I.I.C.O.T. au probat activitatea infractională a grupului infractional constituit din inculpații <nume-sters-la-cerere>, zis „Bogus”, <nume-sters-la-cerere>, zis „Alex”, <nume-sters-la-cerere>, <nume-sters-la-cerere>, zis „Vexx”, <nume-sters-la-cerere>, zis „Popică” si „PPK”, <nume-sters-la-cerere>, zis „Itzică”, <nume-sters-la-cerere>, zis „Fizz”, <nume-sters-la-cerere>, zis „Manechin”, de învinuiții <nume-sters-la-cerere>, zis „Danny Vip”, <nume-sters-la-cerere>, zis „Bubu PXS” si <nume-sters-la-cerere>….

Aștia au nume din Couter Strike sau de maneliști ? :)

Așadar dacă sunteți cumva victima unui atac informatic românesc: furt de identitate, spam, etc… personal nu vă pot recomanda decât să sunați la 112 și să așteptați poate vă trimite cineva acolo unde trebuie.

Pe site-ul SRI nu intru să văd dacă au ceva acolo de raportare, pentru că sunt superstițios :) Am ceva foști studenți pe acolo și cred că abia așteaptă să le dau un motiv de trace :) Glumesc. Cred că un serviciu de informații nu are treabă cu fraudele informatice de genul: mi-a spart contul de Yahoo sau de Hotmail, sau am fost umplut de spam, sau cineva mi-a furat IP-ul de la Portal și l-a pus la Imprimanta. Acolo cred că sunt doar probleme de siguranța națională, așa că nu ne amestecăm.

Doar de încheiere nu de concluzie

Succesul escrocherilor informatice vine din educație… în special a victimelor. Succesul acțiunilor de hacking vine tot din educație… exclusiv al atacatorilor.

Din cauza faptului că fiecare dintre noi putem deveni o victimă a escrocilor, vă recomand un scurt ghid realizat undeva prin blogosferă: Topul escrocheriilor de pe Internet, sau dacă doriți să citiți mai mult vizitați pagina Internet Crime Schemes.

De urmărit și: Moredata sai: http://e-crime.ro/ecrime/site/

Să dormiți bine! Popică, Ghenosu, Asică, Hecărel și tot neamul lor veghează la conturile voastre :)

30/11/2010

TechEd 2010 – Berlin – Printre sesiuni (P2)

După cum vă promisesem am revenit cu prezentări.

Forefront Threat Management Gateway 2010 Service Pack 1 Overview
Cybercrime – Clear and Present Danger
BranchCache in Action
DirectAccess with UAG – Under the hood!
Implementing PerformancePoint Services with SharePoint 2010
Analysis with Microsoft PowerPivot
Securing the Cloud: Expert Panel

După o prezentare de Threat Management Gateway in care ni s-a explicat cate facilități poate avea mai mult decât firewall-ul de la Microsoft, am considerat ca trebuie să aprofundez. Așa că mi-am făcut ceva timp și am mers la sala de Laboratoare, în care ai ocazia să lucrezi efectiv cu tehnologiile pe diferite scenarii. Modul de lucru este asemănător cu cel pe care îl puteți găsi pe TechNet Virtual Labs. Acolo m-am jucat puțin cu TMG 2010 și metodele de protecție împotriva malware și am început dar n-am finalizat un laborator de migrare de la SharePoint 2007 la 2010. La cel de TMG în mare parte știam despre ce este vorba, dar am vrut să mă validez iar cel de SharePoint nu era făcut deloc cum trebuie, pentru că nu pornea de la o infrastructură de SP2007 și pas cu pas cum ajungi la cea de 2010 ci era un fel de post-upgrade tasks, uzuale bineînțeles dar dacă nu ai văzut ce era până acolo… n-ai mari șanse să înțelegi ceva :)

Andy Malone ne-a vorbit despre Cybercrime… un subiect cu adevărat provocator. La nivel mondial in Top 10 amenintari majore asupra securitatii umanitatii, pe locul 3 sunt plasate actiunile de criminalitate informatica, pe locul 2 fiind reteaua AlQuaeda.

Marele pericol al retelelor cyberteroriste este dat de Rețelele de tip Botnet, care devin o forță din ce în ce mai mare amenințând securitatea multor sisteme de securitate și nu numai.

O clasificare faina a tehnologiilor de criptare, care strategic trebuie să o luăm în considerare de fiecare dată când ne gândim la securitate (Andy Malone):

Apoi Andy a făcut ceva demonstrații cu niște instrumente de scanare a traficului (Networkminer) și apoi a spart în 3 minute un HDD criptat cu bitlocker folosind Password recovery kit forensic care este un instrument destul de scump. La final ne-a spus că ceea ce ne-a arătat la prezentare sunt informații cu caracter public. Restul instrumentelor sunt clasificate, trăgând un semnal de alarmă destul de dur la adresa utilizatorilor de DC++, Torente și alte p2p, care într-un timp mai lung sau mai scurt devin componente ale rețelelor de tip botnet.

Despre BranchCache… nu am vă spune prea multe. Este un concept pentru companii mari cu filiale mici… cred de fapt că ar putea fi aplicabil foarte fain și la noi… dar vă las pe voi să descoperiți.

John Craddock, aflat la vârsta senectuții, ne-a dat o lecție cu adevărat de ținut minte legată de Forefront UAG. E complicat ca să poți exprima în câteva fraze de blog… ideea e că se pot face lucruri foarte faine cu UAG prin VPN, DirectAccess și infrastructurile IPv6. Oricum, până acum UAG pare singura soluție de rutare a clienților nativi de IPv6 peste o rețea de IPv4.

La prezentarea de Performance Point am aflat foarte multe lucruri noi, dar prezentatorul a căzut în dizgrația sălii pentru că nu prea i-au mers toate demo-urile. Cu siguranță voi testa și eu facilitățile de acolo când voi ajunge la Iasi, pentru că poți realiza analize foarte detaliate și rapoarte destul de faine din diferite tipuri de date, BI într-un cuvânt mai simplu. Ca idee, nici Performance Point nu suportă conectori simultani la surse de date diferite. Mă refer la a putea extrage în același timp datele dintr-un Excel și dintr-o listă SharePoint pentru a face comparații. Poate la versiunea următoare, dacă nu descoperă altcineva între timp.

PowerPivot este o tehnologie la fel de interesantă pentru Business Intelligence. De fapt după cum spuneam mai demult, BI înseamnă să ai un instrument… care poate fi chiar și Excel-ul și să știi ce vrei să obții de la datele respective. Conceptul de sistem expert, sau inteligență artificială care să poată învăța singură ce ar fi mai bine pentru o afacere sau alta nu cred că o sa fie viabilă prea curând. Până atunci ne „limităm” la cât mai multe facilități pe care ni le oferă produsele la ora actuală. La Microsoft conceptul de BI este adresabil la diferite niveluri și pentru multe categorii de produse.

Mike Chan, Marcus Murray, Andy Malone și Mark Russinovich au încheiat prezentările pentru mine, pentru anul acesta, într-o sesiune despre securitatea în Cloud. Formatul conferinței a fost de tip Expert panel care presupune adresarea întrebărilor din sală, un moderator și mai mulți experți în domeniu. A fost fain, dar am o senzație că oamenii nu au spus chiar ce știu. Au fost diplomați dar mai scăpau din când în când câte o glumă… despre securitate și despre cine crede și cine nu crede în ea. A fost interesant dar cred că oboseala a avut un efect de atenuare a efectului de exultare intelectuală pe care ti-l poate oferi o asfel de sesiune.

Înregistrarea video aici: http://www.msteched.com/2010/Europe/SIA317

În loc de încheiere

Nu știu dacă voi mai avea ocazia să ajung vre-odată pe la astfel de evenimente, dar dacă vi se oferă o astfel de ocazie nu o ratați. De asemenea, trebuie să-ți alegi prezentările în cunoștință de cauză. Nu trebuie să fii setat că-ți vei rezolva anumite probleme tehnice de la tine din organizație. În schimb trebuie să vezi spre ce se tinde, să stabilești contacte și să discuți cu cât mai mulți care fac același lucru ca și tine.

Restul contează mai puțin la o astfel de manifestare, sau doar îi dăm noi importanță prea mare. Îmi pare rău că nu am avut ocazia să stau mai mult de vorbă cu ceilalți români, în afară de echipa de la Microsoft Suport cu care m-am înțeles excelent. Scrisesem pe Twitter că ar fi fost o întâlnire românească în Berlin. Am avut și eu invitație dar din anumite rațiuni de interpretare incorectă a faptelor, evenimentelor și intențiilor nu am participat.

Înainte de plecare spre Iași am reciclat sticle de plastic contra cutii de o băutură de cuoare galbenă pe care am savurat-o alături de inginerii de la Microsoft Suport. Dacă aveți vre-o problemă de ordin tehnic cu vre-un produs Windows chiar vă rog să-i sunați! Insistent :)

Mulțumesc încă odată organizatorilor pentru invitație și facultății pentru alte cheltuieli.

12/11/2010

TechEd 2010 – Berlin – Printre sesiuni (P1)

Cel mai inportant aspect al prezenței la TechEd este reprezentat de sesiunile de prezentare. Sesiunile sunt de mai multe tipuri și pe diferite tehnologii.

Având în vedere că aparent mă preocupă mai multe domenii IT am ales sesiuni din diferite topicuri. E clar că unele dintre ele le poți pierde pentru că sunt puse în același timp, dar cele care au un public mai mare se repetă. Alegerea unei sesiuni nu se face numai pe baza titlului ci și pe baza prezentatorului. De exemplu când a fost prezentarea de Cybercrime a lui Andy Malone, în sală au fost aproape 1000 de oameni.

Pe unde am fost eu în prima zi:

Supercharge IW’s with Access 2010 to Deliver Business Agility and Reduce Costs
Microsoft IT: How to Build an Enterprise SharePoint 2010 Deployment
Windows Phone 7 Demo Fest
Microsoft Live@edu: Moving Your School Communication and Collaboration to the Cloud
Office 2010: IT Pro Why you Should Care!
SSRS 2008R2 Integration With SharePoint 2010

La prezentarea de Access 2010, am aflat că au fost implementate componente noi pentru crearea macrourilor in mod vizual cu IntelliSense si de asemenea apar trigererele si procedurile stocate. (DataMacro) Cel mai fain în schimb mi s-a părut că în momentul în care se publică o tabelă cu DataMacro într-o listă SharePoint, atunci automat macroul se transformă într-un Workflow. Deci nu am văzut live chestia asta ci doar mi s-a spus ca răspuns la o întrebare pe care am adresat-o. De asemenea, multe macrouri… care sunt scrise în VBA se transformă automat în JavaScript la publicarea bazei de date în SharePoint. Și asta mi se pare SF dar merită încercat. :)

La DemoFest-ul de Windows Phone 7… o mulțime de lume. Se pare că mulți sunt foarte interesați de subiect… de la fani ai gadget-urilor, la programatori, de la sysadmini preocupați de securitate până la managerii preocupați de business model. Apropo de acest business model… este foarte interesant modul de gestionare. De exemplu, dacă ești o firmă mică de programare, poți crea aplicații pentru Windows Phone 7 pe care le publici pe site-ul Microsoft. Microsoft îți vinde produsul și îți oferă 70% din preț, minus taxele. Deci taxele le plătești în US după cum s-au exprimat cei din sală.

M-am uitat și eu puțin la telefonul respectiv. E fain… dar la un telefon contează foarte mult și hardware-ul în sine. Am înțeles că în România WP7 se va vinde pe hardware LG în primă fază… și poate HTC în valul 2. Nu am prea multe amănunte, și dacă nu e așa vă rog să mă combateți prin comentarii.

Dacă tot suntem la gadget-uri am văzut și Kinect-ul. Foarte interesant, controlul foarte bun, dar jocurile pe care le jucau cetățenii care doreau nu mi s-au părut deosebit de concludente: bowling, tenis de masă, volei. Cred că e fun… dar tocmai ce mă interesa pe mine, feetness și karate nu aveau. A da, era un joc de box :) care se juca în doi, și-și dădeau oamenii pumni virtuali. Interesant, dar nu am vrut să mă dau pe spate ca să nu fac vre-o impulsivitate să-mi iau :)… cine știe poate câștig una la feedback. După fiecare sesiune avem posibilitatea de a da feedback pentru prezentare. La final se face o tombolă și unul din cei 6000 va primi chestia aia gratuit. După cum știați deja, eu am noroc în dragoste așa că o să o câștige unul din cei 5999 :)

Live@Edu a fost faină prezentarea prin modul în care a fost realizată… și prin faptul că au invitat sysadminul de la Universitatea din Bologna să ne povestească cum era la ei, cum au luat decizia de a trece la Live@Edu și care sunt beneficiile pe care le au acum. Având în vedere importanța pe care o poate avea produsul și pentru școlile și Universitățile din România, au fost multe întrebări și discuții, dar sesiunea a fost limitată ca timp. Normal că am ținut-o pe doamna mai mult de vorbă după și vroiam un răspuns sincer la întrebarea: Care este business modelul Microsoft și de ce oferă acest produs pe gratis? Da, am primit un răspuns foarte satisfăcător și sincer, dar nu o garanție pe care să o prezint cui trebuie ca să pot trece și eu la Live@Edu.

Voi reveni cu un articol pe această temă care să sune și ca o argumentare a trecerii mai departe. Ideea de bază este că toată lumea e în Cloud. Trebuie să ținem pasul.

După BPOS, vine Office 365. Altă ofertă foarte faină care va îmbunătăți pe viitor Live@Edu cu o serie de servicii noi printre care LiveMeeting, SharePoint, Lync și altele.

La sesiunea de Office 2010 ni s-a povestit despre faptul că Office 2010 este mult mai securizat decât Office 2007. Nu vreau să fiu tocmai cârcotaș… dar cred că se poate foarte bine să scoți un SP sau niște patch-uri cu care să aduci la același nivel și 2007. Mi s-a părut destul de ciudată comparația cu propriile produse. Într-un fel îți denigreși echipa că a lucrat rău acum câțiva ani și că a făcut lucruri foarte faine în prezent. Oare nu se va întâmpla același lucru și după alți 3 ani? Aceasta este o întrebare pe care ar fi trebuit să și-o pună prezentatorul înainte de a face o astfel de comparație tăioasă.

După o zi plină de sesiuni m-am delectat cu mici artificii tehnice din SSRS 2008R2. Mi-a venit în minte faptul că tehologia poate fi limitată doar de imaginația noastră. Poți face orice din reportingul ală.

Ziua am încheiat-o în cameră alături de o sticlă de apă minerală care costă 0,19 Euro + 0,25 Euro garanție. DA! Ați citit bine, la sticlele de plastic se cere garanție aici! Să fie aceasta o bună cale de a mai face curat prin țară? Să nu mai fie atâta plastic aruncat peste tot? Eu zic că da!

Revin cu alte prezentări….

10/11/2010