Experiment de e-learning v2

În urmă cu ceva timp scriam despre cum am trăit experiența unui examen live cu adevărat. Multe probleme într-adevăr… și puține soluții… la ora respectivă.

O serie de probleme s-au repetat dar în mare parte experiența tuturor părților implicate a avut un cuvânt primordial în succesul zilei.

Se face că a fost un semestru greu, în care a trebuit să predau, printre multe altele, două discipline la aceeași specializare (Info Ec.), discipline din domenii diferite dar oarecum complementare. De fapt programa analitică a fost gândită ca cele mai multe discipline să se lege între ele pentru a da un contur profesional penetrabil în piață finalistului acestei sesiuni îndelungate de pregătire. Bun, bun… care vrea… [:)]

Istoria educaţiei asistate … şi de calculatoare este destul de lungă, numai că cei care au făcut această istorie nu s-au gândit la faptul că noi suntem români şi studenţii noştri europeni încă mai suferă de influenţe fanarioto-balcanice.

Aşadar, cea mai grea problemă a e-learning-ului românesc este mentalitatea. Mi-a trebuit un semestru de „lupte la baionetă” pentru a face o masă de studenţi să înţeleagă faptul că valoarea lor ca produs nu rezidă doar din capacitatea de memora ceva ci din abilitatea de a descoperi şi rezolva într-un timp cât mai scurt o potenţială problemă, utilizând pe cât de mult posibil lucrul în echipă. Eu înțeles foarte bine lucrul în echipă, traducându-l prin a forma echipe care să răspundă împreună la întrebări [:)] neînțelegând scopul de fapt al unor evaluări pe parcurs: forțarea parcurgerii materiei și nu obținerea unei note.

E clar… că pe timpul studenției mai făceam și eu nopți albe în sesiune pentru a învăța, dar asta nu înseamnă că trebuie să fiu de acord acum cu acest sistem. Știu sigur că de multe ori mai învățam și în timpul semestrului, chiar dacă alteori mergeam la bibliotecă să dorm după o noapte de discotecă pentru că în cameră era prea gălăgie [:)].

Să detaliem puțin.

Se face că la începutul semestrului am început experimentul. Predare în stil clasic: prelegeri la curs, lecții pe suport electronic la laborator. Schimbarea s-a produs la nivelul evaluării pe parcurs. M-am gândit că ar fi bine ca după fiecare laborator, studentul să dea un quiz de 10-15 întrebări din ceea ce s-a discutat la laborator. Studentul putea să răspundă la quiz în interval de o săptămână după posibilitățile sale temporale. Se făcea că media tuturor quizurilor va reprezenta 10% din nota finală la disciplină. Puțin dacă e să luăm în considerare faptul că nota maximă ar fi în acest caz 9 fără alte stressinguri pe parcurs..

Erorile / Neatenție sau strategie?

Zis și făcut… A trecut un quiz, a trecut al doilea… Nici un 10. Teoretic studentul putea să citească materialul electronic sau printat, să lucreze la calculator și apoi să dea răspunsul cel mai bun. Dar… nici un 10. Am surprins la un moment dat (întârziind la oră în limita timpului academic) o discuție foarte aprinsă, în care mai mulți studenți comentau variantele de răspuns „aruncând” unii în alții cu citate din materialele de laborator sau cu soluții de pe site-urile recomandate la bibliografie.

I-am lăsat să continue pentru că îmi plăcea ceea ce auzeam. Simţeam că i-am trezit din letargia anilor I şi II… După care le-am spus adevărul: În quiz 1 şi 2 sunt 3 erori respectiv una. Vina îmi aparţine dar sunt bucuros de ceva: Ştiţi! [:)]

Am promis o corectare manuală a rezultatelor şi aşa voi proceda…  subliniez… voi… [:)]

Quiz 3… prea mulți de 10! Mai mult de jumătate… În acel moment am avut „revelația” faptului că sunt tras pe sfoară studenţii copiind unii de la alţii răspunsurile, multe răspunsuri de 10 fiind date în mai puţin de 10% din timpul alocat. Ce-i drept m-am supărat rău de tot. Nici nu am făcut seminarul pedagogic, că cine ştie, poate acolo mă învăţau că predarea se face cu creta pe tablă, nu dându-i studentului posibilitatea de a exersa individual ca să te păcălească ulterior.

Am spus că renunţa la el de sistem şi gata, trecem la clasic până se vor mai schimba ceva generaţii… Dar mi-am amintit la timp de cuvintele lui Dorin Badea, care spunea: dacă nu încearcă nimeni nimic de ce să aşteptăm să trăim mai bine? Copii ăştia or să mă susţină pe mine la pensie, iar dacă eu îi formez prost, atunci nu voi trăi mai bine atunci.

Am pus mâna şi am mai citit despre cum se face educaţia asta asistată şi mi-am dat seama că trebuie să munceşti mult pentru asta. Trebuie să ai strategie, planuri de calitate educaţională, paliere şi etape de trecere de la un nivel la altul… poveste lungă. Studentul modern nu învaţă singur şi în nici un caz de frică. El are modele printre fotbalişti şi manelişti şi chiar nu înţelege de ce trebuie el să înveţe când ar fi atât de simplu să aibă tot ce îşi doreşte dacă face un hit… Studentul trebuie stimulat să înveţe în mod subtil, iar dacă tu eşti dezinteresat el va fi de două ori mai mult ca tine.

Am reluat testele dar de data aceasta crescând nivelul de dificultate şi greşind deliberat încă o întrebare… Procesul de copiere a continuat… dar nu la acelaşi nivel. Psihologic vorbind, când studentul nu ia 10 şi ştie că a făcut totul ar trebui să aibă dorinţa de a studia mai mult… de a vedea că de fapt nu el greşeşte. Treaba asta este cu două tăişuri însă: este posibil să îl pierzi de „client” dacă el consideră că tu nu ai făcut decât să faci un test în dorul lelii fără să îți pese că el are sentimente și că îl doare când știe că a făcut și că a luat o notă mică din cauza ta.

Examenul final

Două discipline: una de la 13 la 14 și una de la 15 … încolo. Prima de acasă sau de la oricare calculator conectat la Internet. Aveam încrederea că am reușit într-un semestru să schimb mentalitatea de copiator a multora și să îi fac să vrea să își cunoască adevăratul potențial. În mare parte a ținut. Teama de problemele legate de căderea conexiunii la Internet au dispărut și am oferit garanții în acest sens.

S-a luat și 2, și 6 și 9 dar nici un 10. De data aceasta nu mai ținea de mine. Facerea întrebărilor pentru un test grilă este mai mult decât o știință. Trebuie să știi cum să oferi un nivel mediu de evaluare și cum să crești gradual dificultatea pentru a putea face o ierarhizare naturală a studenților. Mulți contestă regula curbei sau clopotului lui Gauss. Eu sunt un adept pentru că am văzut că doar excepțional aceasta nu se aplică.

Examenul al doilea… sub stricta mea supraveghere. Nici o diferență… au mai comunicat pe ici pe acolo, dar notele s-au păstrat la un nivel OK. Un singur student a recunoscut că a luat 5 chiar dacă nu a învățat mare lucru. Acesta este riscul grilelor…

Așadar, examen de Rețele, mașină virtuală de Windows 2003 Server cu AD, DNS, Internet la discreție, Help la discreție, fără cărți sau alte materiale scrise mic de mână [:)]. Optim ar fi fost dacă studenții ar fi verificat fiecare comandă în mașina virtuală, dar sunt care au preferat să testeze varianta de răspuns: net share $Muzica=X:\Muzica prin căutare pe Internet. Cineva căuta pe Google şi nu găsea nimic. I-am sugerat să caute şi pe Live.com poate are mai mult succes. [:)]

Ca de obicei o studentă a obținut cea mai mare notă. Bravo ei… se pare că domnișoarele când vor ele au o putere de concentrare și un simț analitic mult mai dezvoltat decât anumiți indivizi de gen masculin [:)]

În semestrul următor îmi fac o bază de date uriaşă şi trec pe teste adaptive. Acesta este de fapt piatra de hotar a neîncrederii în student. O plajă mare de subiecte îl descurajează să încerce să mai copie, înclinaţia spre a învăţa fiind determinată şi de competiţia reală şi sinceră care se poate naşte (renaşte) în rândurile studenţilor.

Finally, tre să mă apuc să îmi fac autoevaluarea. În funcţie de asta îmi primesc salariul. Problema este că nu am nici un articol scris prin reviste de curând şi nici pe la conferinţe nu prea am fost… Prefer să „pierd timpul pe aici și cu altele și cu procesul didactic continuu, sperând la o pensie fericită [:)]. 

Sistemul de Intranet al FEAA: Portalul

Intro: Am participat la Internetics cu Portalul şi probabil că aş fi câştigat ceva… pentru ca m-au chemat la gala de premiere… dar neputând plăti cei 178 de lei pentru participare am renuntat. M-am gândit să prezint totuşi celor interesaţi ce aş fi vrut să spun acolo [:)]

 

Motto: "În spatele acestui corp stă o idee, iar ideile nu mor."  (V for Vendetta)

 

Aproape la orice discuţie, pe holuri, prin cabinete, secretariate,  în şedinţe şi în catedre se aude cuvântul portal, cu referire clară la sistemul de Intranet al FEAA.

Omniprezenţa sa a devenit atât de banală încât la orice întrebare se răspunde cu „Găseşti pe Portal”, cu toate că o serie de studii comportamentale au demonstrat că doar maxim 10% din numărul de utilizatori cunosc adresa exactă a acestuia. Ne ajută în schimb, Google, Live sau Yahoo. Majoritatea utilizatorilor de PC-uri au ca pagină implicită în browser un anumit motor de căutare. Modul lor de accesare a Portalului este aceea de a scrie în caseta de căutare sintagma Portal FEAA , iar motorul de căutare oferă pe prima poziţie legătura directă către acesta.

Din păcate traficul direct nu este chiar atât de optimist, el datorându-se în primul rând faptului că sistemele de calcul ale instituţiei au ca şi fundal pagina de Intranet, pointând în acest fel către Portal fără ca utilizatorii să cunoască adresa acestuia.

Mai surprinzător de atât este faptul că, datorită numărului de interogări în motoarele de căutare a crescut cotaţia sintagmei în cadrul acestora, site-urile de phishing, în mare parte din România, adoptând-o drept cuvânt cheie în descrierea paginilor lor. În acest sens Portal FEAA a ajuns cuvânt cheie în astfel de site-uri înaintea cuvintelor consacrate: poze fotomodele, manele, sex, free movie etc.

Mult mai puţin sunt cei care cunosc istoria şi tehnologiile care stau în spatele unei implementări, care a fost catalogată în 2005, în mod neoficial, ca una din cele mai bune implementări de SharePoint din sud-estul Europei.

Prezenta versiune a Portalului FEAA a venit din dorinţa unor profesori de a comunica materiale în format electronic studenţilor de la disciplinele dumnealor eliminând în acest fel comunicaţia prin sisteme de e-mail sau tipărirea la imprimante sau fotocopierea documentelor.

Primele forme de Intranet , cu aspecte hilare astazi, au apărut prin anii 2002, şi constau într-o singură pagină Web în care se făceau legături către fişiere stocate pe un server web. Nu exista posbilitatea accesului din afara organizaţiei dar se puteau copia de pe dischetă, sau un cod sursă sau un exerciţiu putea fi prezentat tuturor studenţilor de la un laborator într-un mod unitar.

Datorită lipsei de interactivitate şi a posibilităţilor limitate de colaborare s-a trecut în 2003 la versiunea gratuită a Windows SharePoint Services versiunea 2. Era o revoluţie în domeniu, fiecare profesor având posibilitatea de a îşi posta propriile cursuri, de a interacţiona asincron cu studenţii, de a posta mesaje şi de a recepţiona fişiere sau proiecte în format electronic.

La 16 octombrie 2004 s-a lansat la apă prima implementare realistică a unui sistem de Intranet cu posibilităţi îmbunătăţite de personalizare a conţinutului, motor propriu de căutare, raportare indexare şi pe lângă acestea oferind aspectul cel mai de preţ al unui portal: personalizarea. Organizarea conţinutului după propriul interes şi accesul rapid la informaţii prin sisteme de alertare via e-mail nu a fost cea mai utilizată facilitate, datorită lipsei de informare şi interes al utilizatorilor. Spre exemplu, pentru a ajunge în pagina disciplinei de Reţele locale de calculatoare aferente anului III, Informatică economică, un student ar trebui să apese, după etapa de autentificare, minimum 4 click-uri, sistemul de personalizare făcând acest lucru posibil în doar un singur click.

Actualitatea

Dezvoltarea naturală, percepţia modernă a studenţilor şi cadrelor didactice au făcut din sistemul de Intranet o zonă imensă de stocare a informaţiilor cu caracter digital, baza de date (SQL Server) având o dimensiune pe disc de aproximativ 16 Gb, suma totală a descărcărilor de pe Portal începând cu data lansării depășind  1,5 Tb (1636 Gb). Perceput ca o nouă găselniţă a unei persoane, sau “copilul” cuiva, a devenit actualmente un instrument indispensabil în derularea anumitor procese didactice. Un rol esenţial în acest joc l-au avut studenţii prin presiunea lor (dezvoltare bottom/up) asupra titularilor de curs de a posta materiale de studiu, cursuri, exerciţii şi legături bibliografice în sistemul de Intranet. În acest context al dezvoltării și populării zilnice cu conținut nu mai poate fi estimată sau apreciată dimensiunea exactă a Portalului la nivel de arii, site-uri și subsite-uri construite, o serie de statistici la care avem acces referindu-se doar la site-ul de bază altele incluzând și susbstructurile.

Posibilitatea de transfer, prezentare şi interacţiune prin My Site a avut un impact major în limitarea numărului de viruşi care intrau pe porţile instituţiei pe dischetele, uneori stricate, ale studenţilor.

Din ce în ce mai mult se vorbeşte despre avantajele competitive pe piaţă, iar educaţia are propriul său segment. În acest sens se investesc, pe lângă resursele clasice, elemente de  noutate şi inovaţie în sensul atragerii şi gestionării clienţilor potenţiali, în cazul nostru studenţii. Vestea că departamentele de secretariat şi conducere folosesc un instrument automatizat de interacţiune cu studenţii, de colectare a unor informaţii (gen opţionale) sau de derulare a proceselor clasice de tip cereri şi adeverinţe studenţeşti, s-a răspândit foarte repede. Mare mi-a fost mirarea când un asistent doctorand din Cluj m-a căutat personal la Iaşi pentru a îmi cere detalii despre implementare şi dacă am utilizat PHP pentru site sau am folosit tehnologii mai avansate. I-am explicat că e destul de trist să vorbeşti cuiva pe o temă de acest nivel în totală necunoştinţă de cauză. Tema sa, venită de “sus”, era de a crea un portal… mai bun ca al nostru. Din păcate acest lucru nu stă în puterea unui singur om. Pentru dezvoltarea SharePoint Portal 2003 au lucrat echipe de programatori de elită timp de luni de zile. Implementarea putem spune că este diferită, nefiind necesară scrierea de cod, esențială fiind în schimb, planificarea, proiectarea și controlul implementării infrastructurii.

Și totuși nu este posibililă eliminarea completă a codului mai ales în cazurile de particularizare avansată a infrastructurii. SharePoint este destinat cu preponderență în mediul Intranet, în care fiecare utilizator trebuie să își folosească propriile date de identificare pentru accesul la sistem. În contextul problemelor de ordin administrativ legate de sistemul de parole din cadrul instituției s-a luat decizia de a extinde în sistemul Extranet o serie de informații pentru viitorii studenți, pentru studenții care și-au uitat parola (nu puțini) sau pentru firmele care doresc să interacționeze cu studenții noștri în scopul unor proiecte prezente sau viitoare. Am creat în acest sens o imagine în IIS a site-ului principal care pointează către aceeași bază de date dar care folosește porturi de comunicație doar pentru acces HTTPS, rolul programării fiind doar acela de scriere a unei funcții JavaScript și apelării acesteia printr-un buton de Sign In.

Sistemul propriu de promovare și publicitate a venit ca răspuns la dictonul conform căruia O imagine spune mai mult de 1000 de cuvinte. Având în vedere natura educațională a site-ului publicitatea plătită nu își putea găsi locul în acest context, rezumându-ne mult timp la promovarea de noi apariții editoriale, acțiuni și competiții studențești. Noile tendințe ale marketingului ne duc din ce în ce mai mult către zona on-line, așa că anumite firme au găsit acel ceva care să depășească caracterul academic al umei zone cu o vizibilitate medie de peste 4000 de oameni pe zi: angajăm studenți contra publicitate. Cum rolul unei academii nu se rezumă doar la teorie, am acceptat caracterul pragmatic al evoluției educației spre afacere: produsul tău finit trebuie să ajungă în piață și să aibă forța de penetrare și calitatea de a îți aduce alte comenzi, o fabrică” de șomeri nefiind dorită de nimeni.

Câteva elemente statistice

Google Analitycs: perioada 1 oct 2006 / 19 oct 2007

·         Vizite: 1.703.837  

·         Media: 4,437 vizite / zi

·         Vizitatori unici: 264.296

·         Ce mai grea zi: Luni, 5 februarie 2007: 7614 vizitatori unici.

·         Pagini vizualizate: 3.840.672

Site Collection Usage Summary: perioada 16 oct 2004 / 19 oct 2007.

·         Număr de utilizatori activi: 15.982 

·         Total număr de clickuri:   80.731.512 

·         Media transferului de date pe ultimele 2 zile:   4104 MB/day 

Infrastructura

Portal FEAA este instalat pe un server Windows 2003 Standard Edition cu 1 Gb RAM și două procesoare Intel Xenon 32b 3Ghz. Este postat în DMZ pe un IP cu caracter public rutarea fiind realizată de un firewall independent de sistem. Cheia infrastructurii și gestionarea utilizatorilor este dată de utilizarea sistemului de gestionare a utilizatorilor Active Directory care este instalat pe 3 servere în  zona protejată a rețelei prin utilizarea unui firewall de tip ISA Server 2004. Baza de date (SQL Server 2000)se află stocată pe un server din interiorul rețelei. Sistemul de e-mail (Exchange 2003) este instalat în DMZ și partajează aceeași bază de date de utilizatori ca și sistemul de Intranet.

Proiectele nereușite

Live: S-a încercat implementarea sistemului de recunoaștere și identificare a prezenței on-line  prin intermediul Live Communication Server 2005, proiect eșuat din cauza lipsei dispozitivelor hardware. În contextul apelării la dictonul separării responsabilității LCS trebuia instalat pe un alt server… S-a verificat funcționalitatea și integrarea cu sistemul existent după care s-a renunțat la proiect.

Project: SharePoint dispune de propriile instrumente de gestiune a proiectelor dar posibilitățile sale sunt limitate. În acest sens Project Server 2003 poate fi integrat cu SharePoint în scopul extensiei funcționalităților de gestionare centralizată a proiectelor. S-a renunțat datorită lipsei de informații și a cazurilor similare în implementarea acestor tipuri de integrări.

DRM: S-a testat coexistența unui sistem de Digital Rights Management în mediul SharePoint. Succesul a fost deplin, dar numai în mediu de test și numai în zona de Intranet a Portalului, certificatele digitale pentru criptarea și protejarea conținutului nefiind recunoscute în afara organizației.

Semnarea digitală: Esențială, în contextul utilizării de fluxuri de documente care necesită aprobare, este semnarea digitală a documentelor. Pentru acest lucru fiecare membru al Conducerii și al departamentelor de Secretariat trebuia să își achiziționeze o semnătură digitală care trebuia să fie autentificată și la notariat. Procedura alambicată de obținere a unui astfel de certificat a descuajat procesul de implementare a sistemului de semnare electronică a documentelor din cadrul circuitului intormațional. Nerecunoașterea în exterior a semnăturilor emise de serverele proprii, precum și imposibilitatea citirii adeverințelor în format electronic de diverse instituții au constituit un alt aspect care au dus la abandonarea acestui sistem.

Alumni: Un proiect care s-ar fi dorit de mare anvergură a fost clasat din stagiile de testare datorită numărului mare de operațiuni de administrare și a costurilor prea ridicate. Nu neglijăm absența personalului care să se ocupe de astfel de operațiuni.

Photo: Adăugarea automată din Active Directory a unei fotografii pentru fiecare utilizator a contituit doar o idee de proiect, aspectele tehnice nefiind documentate suficient pentru o astfel de implementare.

Proiecte reușite

Facultatea: Revistă electronică de cultură și expresie studențească.

Secretariatul on-line: Zona de interacţiune pe teme de probleme organizatorice, Cereri către conducere, Adeverinţe studenţeşti, anunţuri, etc.

Studenţi: Zone şi site-uri dedicate organizaţiilor sau acţiunilor studenţeşti

Burse: Zone pentru diferite categorii de burse

Club IT: Locul în care economiştii vorbesc despre informatică [:)]

Recrutări: O zonă de head-hunting în care studenţii îşi postează CV-uri iar firmele anunţuri de angajare sau colaborare.

Class: Integrarea cu Class Server v. 4.0 care s-a concretizat în diferite evaluări on-line a studenţilor din întreaga structură a instituţiei. Succesul a fost dat şi de modalitatea de creare şi gestionare a examenelor dar şi de Biblioteca FEAA unde într-o anumită perioadă funcţionau 104 calculatoare simultan.

Search all: Am reuşit indexarea în modul de căutare al SharePoint o serie de alte site-uri care au legătură cu activitatea studenţilor instituţiei.

Problemele

Cele mai acute probleme la ora actuală sunt legate de capacitatea de prelucrare a volumului mare de date dar şi de problemele hardware de stocare a datelor intervenite aproape natural prin uzura mediului de stocare datorită suprautilizării acestuia.

O altă problemă… căredirile de curent şi înfundarea coolerelor cu praf, fapt care a dus la supraîncălzirea unui procesor. Nu am mai avut cu ce să-l schimbăm iar coolerele le curăţăm săptămânal şi le ungem cu ulei…

Atacurile de tip Hacking nu au avut nici un fel de efect asupra sistemului şi nici prezenţa viruşilor nu a fost semnalată în decursul celor 3 ani de utilizare.

Perspectivele

SharePoint 2003 reprezintă o tehnologie considerată depăşită la ora actuală. SharePoint 2007 vine cu o serie de soluţii care pun în umbră cele mai detaliate personalizări de SharePoint 2003. Din păcate nu suntem încă în stadiul de a putea face un upgrade in-place. Procedurile şi instrumentele disponibile în acest sens, ori nu există, ori nu am ajuns noi la ele.

Vom face trecerea, treptat… ruperea capului de pod nefiind metoda cea mai recomandată în acest sens datorită conşinutului personalizat al Portalului.

Se vehiculează un integrare cu BlackBoard dar deocamdată suportul tehnic pe astfel de tehnologii conţine o serie de hibe de securitate care nu au fost soluţionate de furnizorii sistemului respectiv. Nu putem risca o distrugere a unui întreg sistem prin configurări prea permisive la nivelul cel mai esenţial: gestiunea utilizatorilor.

Renunţarea la stocarea clasică de fişiere reprezintă un aspect pe termen mediu pentru că nu ăşi mai justifică existenţa. Atâta timp cât documentele pot fi salvate de utilizatori direct în Portal în zone private sau publice pentru lucrul în comun considerăm inoportună educarea utilizatorilor în stocarea on-line a documentelor şi renunţarea la sistemul clasic de directoare şi fişiere.

Condiţiile legale

SharePoint Portal 2003 reprezintă o aplicaţie pentru utilizarea căreia trebuie să se plătească un set de licenţe de utilizare. Având în vedere că beneficiem de un sistem de licenţiere de tip MSDN AA, am convenit cu Microsoft România că suntem la limita legală şi că dorim să dezvoltăm Portalul în zona administrativă, oferind în acest fel un studiu de caz care ar fi putut fi folosit ulterior de dumnealor în scopuri de promovare a produsului.

Incompetenţa unui angajat al instituţiei a dus la imposibilitatea plătirii contractului MSDN AA pentru anul 2007-2008 în valoare de 450 USD, aflându-ne în situaţia jenantă de a nu mai fi în legalitate. Indiferenţa cu care a fost tratat acest incident nu a fost încă conştientizată. Trebuie să mulţumesc la final lui Todi (Alexandru Pruteanu) pentru efortul financiar de susţinere a acestui proiect.

 

Ziua a treia – Ziua competiţiei

 

Acest post tinde să devină din ce în ce mai lung. Dacă nu vă interesează subiectul prea mult, mergeţi până la final să vedeţi dacă nu am adormit, punctaţi cu nişte stele pentru încercarea mea. Aştept eventualele comentarii… Orele sunt în GMT+9 (Korean Standard Time). Teoretic ar trebui să termin acest post la ora 8.00 AM în România.

 

You’re late! Da. Trebuia să fiu cu câteva minute mai devreme. Fiecare minut aici contează. Era ora 10 şi câteva minute, când s-a stabilit primul contact cu competitorii şi o parte din presă.

 

Ora 14: Competitorii au sosit, presa la fel, toată lumea e pregătită să înceapă. Nu sunt întrebari şi nimic de comunicat dintr-o parte sau alta. Toată lumea ştie ce are de făcut.

 

14:01 – Cei şase au început deja să citească specificaţiile printre flash-urile jurnaliştilor.

Văd tremurături de degete la fiecare întoarcere de pagină şi mă gândesc cu nostalgie: oare aşa tremuram şi eu?

 

14:15 – Se pare că avem probleme cu un UPS. Am sperat să se oprească în 5 minute şi ca printr-o minune ţiutul sacadat s-a oprit fără nici un fel de intervenţii.

 

14:50 – No more questions? Toată lumea îşi vede de treabă, iar zgomotul serverelor tinde să devină din ce în ce mai obositor… [:)] Sunt sigur că băieţii nu aud nimic! Chris monitorizează tot timpul gateway-ul pentru a bloca orice încercare a competitorilor de a transmite mesaje on-line în afara sălii de competiţie. Rand îşi scrie propriul blog.

 

15:30 – Primele 3 probleme. Un Hard Drive extern de 250 Gb s-a ars cu tot cu software-ul de pe el. A doua: un copetitor nu ştia cum să conecteze hard drive-ul extern… Şi a treia… o specificaţie de IP-uri scrisă incorect… S-a rezolvat în final. Eu n-am reuşit să ajut cu nimic în partea asta… sper să fiu mai rapid ca să rezolv şi eu ceva… asta dacă mai apare [:)]

 

16:11 – Linişte totală… doar vuiet de coolere….

 

 

 16:50 – După ce a pus un server în domeniu şi a dat un restart W3K a cerut activarea… O chestie destul de bizară având în vedere că serverul are de obicei o perioadă de evaluare de 30 – 60 de zile. Primul pas a fost acela de a boot-a în safe mode dar se pare că nu a mers. Având în vedere că serverul nu era conectat la Internet se încearcă activarea prin telefon dar nu prea merg telefoanele pe aici pentru accesul pe exterior….

17:05 – Cosmin pentru că de el era vorba s-a hotărât să formateze serverul… Sperăm să aibă suficient timp ca să recupereze ….

 

17:27 – Pentru cei care vor să citească blog-ul lui Rand Morimoto o pot face la adresa: http://www.networkworld.com/community/morimoto

 

 

18:45 – Andrei al nostru e super pierdut… nu ii iese nimic si s-a decis sa o ia de la capat. Imi aduc aminte ca in 2005 in Japonia am luat-o de la capat dupa 10 ore pentru ca nu citisem deloc ultima pagina din specificatii. Viorel lucrează dar nici el nu pare prea fericit… ceilalţi 4 se descurcă destul de bine iar la polonez am văzut deja instalate vreo 6 maşini virtuale. Îşi permit pentru că au RAM [:)]

 

19:06 – Rand moţăie puţin [:)] la ei e noapte tirziu deja.. la noi e mijlocul zilei aşa că nu e încă timpul pentru cafea.

 

19:47 – Cineva din organizare a venit pentru a ne anunţa că a început cina de aproape o jumătate de oră. Încrâncenarea e la cote maxime pe aici. Nu l-a bagat nimeni în seamă. Toţi îşi văd de treaba lor de parcă de ceea ce fac ei depinde viitorul omenirii. Îi înţeleg perfect, cu doi ani înainte nu am mâncat nimic timp de 24 de ore…

Toată lumea se chinuie acum să facă VPN site-to-site cu L2TP…

Noi monitorizăm orice activitate a lor pe net de pe server şi vedem tot felul de query-uri pe web după tot felul de coduri de eroare [:)] şi în funcţie de asta ne dăm seama că au trecut la o altă etapă sau insistă în rezolvarea unor probleme prin rafinarea interogărilor…

 

20:25 – Rand a facut un anunţ oficial că ar fi bine să se meargă la masă. Toată lumea s-a uitat la el ca la filme coreene [:)] S-au întors la calculatoarele lor supăraţi că au fost deranjaţi de o chestie atât de minoră [:)]

Eu nu am refuzat oferta aşa că….

 

20:41 – M-am întors cât am putut de repede.

Atmosfera e la fel de bacoviană aici, în schimb nu se mai aud tastele… toată lumea citeşte tot felul de documentaţii şi se mai aude din când în când câte un reboot de server sau câteva clicuri de mouse.

 

21:03 – Chinezul apare cu două „cărămizi” roşii. Sunt cărţile de Exchange 2007 şi ISA 2006 ale lui Rand şi Chris şi desigur că le cere un autograf. Ca element de noutate, anul acesta le-a fost permis competitorilor să aducă cu ei materiale în format scris şi numai în engleză. Nu au voie să aibă cărţi, materiale sau alte print-uri în altă limbă. Nu au voie nici cu alte dispozitive electronice decât cu music playere. Au în schimb Internet, care merge foarte bine.

 

21:25 – Ajung să rezolv şi eu prima problemă. Unul din serverele celor doi francezi nu butează după primul restart la instalarea sistemului de operare. Ma uit mă învârt… şi găsesc răspunsul: a instalat sistemul de operare pe hardiscul extern cu kituri pe care îl are în dotare. Aşadar a formatat device-ul cu kituri. Rescrierea lor durează 35 de minute aşa că a luat o pauză de masă. Sincer îmi pare rău pentru el pentru că toţi sunt băieţi simpatici şi încep din ce în ce mai mult, chiar dacă sunt român, că cel mai bun trebuie să câştige.

 

22:05 – Fără prea mare tam-tam a început a doua parte a competiţiei: milestones. Timp de o oră de acum, folosind infrastructura pe care şi-au construit-o deja cei 6 trebuie să fie capabili să transmită un email către serverul judecătorilor. Pare simplu, dar până acum doar chinezul s-a prins care este primul pas pe care trebuie să îl facă. Vorbim după o oră.

 

22:05 – Fără prea mare tam-tam a început a doua parte a competiţiei: milestones. Timp de o oră de acum, folosind infrastructura pe care şi-au construit-o deja cei 6 trebuie să fie capabili să transmită un email către serverul judecătorilor. Pare simplu, dar până acum doar chinezul s-a prins care este primul pas pe care trebuie să îl facă. Vorbim după o oră.

 

22:25 – Nu mai pot accesa ITBoard de pe laptop… Nu mă las eu aşa uşor aşa că pot accesa din nou din remote [:)]

 

23:00 – În sunete de sirenă s-a încheiat prima probă. Evaluarea a fost deosebit de simplă. Competitorii trebuiau să trimită un e-mail. Dacă acesta a ajuns primeau 10 puncte, dacă nu… 0. Ca să fiu fair-play nu o să public acum punctaje.

În continuare aşteptăm… mai sunt 15 ore până la final… deja cred că am nevoie de o primă cafea [:)]

 

00:00 – E ora zero aici. Deocamdată nu se mai întâmplă nimic interesant. Studenţii noştri de la celalte competiţii s-au prezentat aproape excelent la celelalte secţiuni. Se speră la rezultate superbe….

 

00:23 – Dacă au văzut oamenii că nu merge nimeni la masă ne-au adus ei aici. Nu am văzut nici măcar un zâmbet… forţat din partea băieţilor…

 

00:55 – Pentru cei care nu au citit jurnalul lui Rand, scenariul pe care îl au de făcut cei de aici este la adresa: http://www.cco.com/ic-pics/onlinecompete.htm. E foarte bine de ştiut pentru cei care vor să candideze anul următor în Imagine Cup 2008, Paris.

 

1:00 – A început a doua probă din concurs. Cei 6 trebuie să demonstreze că se pot conecta (loga) pe calculatoarele din Branch chiar dacă este căzut Internetul. De asemenea, ei trebuie să poată accesa un fişier din DATA share.

Cum se va face evaluarea: competitorul este rugat să facă upload la un fişier în Central Office, se întrerupe Internetul, şi după aceea este pus să se conecteze din Branch şi să acceseze fişierul. Aşa ar fi ideal… Nu spunem cum se face ci vă las pe voi să vă gândiţi.

 

1:24 – Veşti proaste: Cosmin şi-a format şi el hardiscul extern…

 

1:51 – Unul din francezi are probleme cu maşinile virtuale. În momentul în care sunt pornite, hostul nu mai poate ping-ui nimic… Adresele MAC sunt diferite, IP-urile sunt diferite… Suspect, nu?

 

2:00 – S-a încheiat proba a doua. Din păcate nu prea fericit. Doar 2 din cei 6 au reuşit să facă jumătate de subiect. Pare uşor dacă priveşti din exterior dar îi înţeleg pe băieţi că nu au reuşit … E o mare problemă. Competiţia aceasta este mai mult decât ceea ce ştii, e ceea ce eşti. Nu aş recomanda nimănui să ia în derâdere o astfel de experienţă până nu intră în contact direct cu ea. Soluţia mea: AD în ambele reţele cu replicare între DC-uri, DHCP cu 80/20 în ambele domenii, DFS cu replicare între cele două centre publicat în AD.

 

2:30 – Se anunţă deja cu o oră jumătate mai devreme proba numărul 3. Cei 6 trebuie să poată accesa de la un Internet cafe un document de pe un site SharePoint securizat…. Au la dispoziţie 3 ore să facă asta… Pare a fi suficient timp de data asta.

 

3:37 – Deja? Timpul pare să treacă destul de repede. Mai sunt 10 ore…şi ceva, probabil cele mai grele. Înclin să cred că majoritatea competitorilor fac o gravă greşeală: modul de abordare din punct de vedere fizic al competiţiei: nu iau pauze în mod regulat stând numai cu capul în monitor neîntrerupt mai multe ore. Asta o să se lase cu o durere de cap imensă în scurt timp sau în cel mai fericit caz după câteva ore de somn. De asemenea, este demonstrat faptul că productivitatea scade cu fiecare oră în plus, iar pauzele regulate ar ajuta la a prelungi momentul de cădere nervoasă. A doua greşeală este faptul că nu consumă suficiente lichide. De asemenea, doar unul dintre ei a băut 2 cafele până acum. Lipsa lichidului şi a glucozei poate aduce stări de tremurat şi de asemenea o scădere rapidă a capacităţilor de procesare ale creierului…

 

3:48 – Ne-au mai adus ceva de mâncare… dar cui îi pasă de asta….

 

4:06 – Au apărut primele semne de nervozitate. În momentul în care se lansează Google pentru căutari, acesta se deschide implicit în coreană şi nu prea se înţelege pe unde o fi butonul de dat pe engleză… Am învăţat cu ocazia asta cum se înjură în poloneză printre dinţi [:)]

 

4:29 – Mă gândesc din ce în ce mai serios că ar trebui să avem şi intern astfel de competiţii. E adevărat că lumea reală cere mai puţini sysadmini decât programatori sau alte tipuri de oameni de IT, dar oare nu ar trebui să ne gândim şi la viitor? O strategie de competiţii, în care să ei studentul de anul I de la şcolile de IT sau chiar de la licee şi să-i bagi în teste de 24 de ore pe diferite tehnologii. Mă gândesc eventual la şcolile de vară. E drept că trebuie să ai ceva resurse financiare dar sponsori s-ar găsi printre firmele care ar obţine beneficii din eventualele burse pe care le-ar acorda ca premii pentru astfel de competitori.

Dacă este să fiu pesimist şi să iau în considerare numărul de înscrişi la Imagine Cup secţiunea IT, aş putea spune că nu prea avem cu cine. Dar cred că problema vine de la baza sistemului. Care este interesul profesorului să promoveze astfel de competiţii? Ce ar avea de pierdut? Asta numai fiecare dintre cei din sistem îşi poate răspunde… Cine ar mai trebui să promoveze şi să încurajeze aşa ceva? Firmele care se plâng că nu au sysadmini sau cei care vin la interviuri cer salarii prea mari pentru performanţele şi cunoştinţele cu care sunt înzestraţi? Să fie şi vina noastră pentru că spunem că IT înseamnă doar să instalezi 3-4 servere şi după aia să STAI să le monitorizezi?

Am luat-o puţin pe arătură? E timpul pentru o cafea [:)]

 

5:16 – S-a finalizat a treia probă şi s-a lansat la apă cea de-a patra: on-line video-streaming. Este un subiect nou faţă de anii trecuţi. Fiecare dintre competitori are o cameră Web… şi trebuie să o conecteze la un Windows Media Services de la un kiosk în https. Au 3 ore să termine această probă. Desigur dacă termină mai repede pot lucra la ceea ce au de prezentat la final.

Pentru prima oară cred că au apărut diferenţe de notare la proba numărul 3.

 

6:14 – Timpul trece din ce în ce mai greu iar eu experientez emoţiile unui -512$ la megaaplicaţia sol.exe. … Pe aici s-au mai animat treburile prin maimuţărelile din faţa camerei. Văd primele zâmbete când reuşesc să-şi vadă faţa pe cameră… [:)] Încerc un mic refresh mental cu puţin Kusturika. Se pare că ţine cel puţin după cum a început [:)] Acasă e noapte târziu aşa că cititorii vor mai apărea pe la finele competiţiei. Rand moţăie din nou iar Chris s-a dus să doarmă cum trebuie în patul din hotel.

 

6:26 – Am tras o tură pe aici. Ce-a mai teribilă atmosferă e la Interface Design. Dorm care cum pot… pe scaun, jos, pe masă, pe tastatură… ici colo câte un cetăţean care mai încearcă să mai deseneze o linie sau să scrie o procedură… Băieţii noştri (Ionuţ Cîrjă şi Deliu Ciprian) au fost mai demni. S-au dus în cameră… desigur după ce şi-au terminat proiectul. Erau foarte optimişti şi sper să aibă rezultatul pe care îl aşteaptă.

 

7:34 – Simt cum mi se înroşesc ochii… parcă îmi este somn… pară nu, dar visez cu ochii deschişi la un pat… Aici activitatea a devenit din ce în ce mai slow…. priviri înceţoşate care abia mai văd câte ceva. Rand şi Chris sunt fresh… la ei e dupa-amiază probabil şi sunt Ok fiind ajutaţi de fusul orar şi de cele câteva ore dormite în toată perioada aceasta. Eu nu mi-am permis… vreau să fac impresie bună… aşa că am o impresie că încă mai joc Solitaire [:)] Polonezul pare că a ajuns la final… la fel şi chinezul…. băieţii noştri încă se mai chinuie cu ISA şi Exchange.

 

8:00 – Are loc finalul celei penultimei probe şi s-au dat biletele pentru ultima rundă care trebuie să fie prezentată în 3 ore. Din păcate … până acum băieţii noştri sunt cam pe ultimele locuri. Încă mai sper într-o revenire… Partea cea mai mare a proiectului va fi prezentată la final. Aceste probe de pe parcurs sunt folosite pentru a acumula puncte suplimentare şi pentru a mai anima atmosfera. În continuare nu ştiu cum notează ceilalţi dar se pare că există diferenţe şi între ei… De exemplu am văzut un francez care citea ce e aia VPN pe net… asta înseamnă că el poate fi ultimul [:)]… nu vă grăbiţi cu presupunerile… abia Vineri vom şti rezultatele finale şi corecte.

De obicei cine ştie să speculeze poate să facă aceste probe doar de formă pe un singur server pentru că nu este necesar să spui cum ai făcut în această etapă ci doar că merge ceva. În felul acesta câştigi un avantaj moral faţă de ceilalţi competitori, aceştia gândindu-se că au pierdut 10 puncte şi nu mai au nici o şansă să continue… şi datorită oboselii intră într-un fel de “vrie” mentală.

În ultima probă au de făcut alertare în caz de se întrerupe conexiunea la Internet dintre Central Office şi Branch Office. Din câte ştiu eu se poate face în cel puţin 3 moduri dintre care merită amintită alertarea prin e-mail de la ISA (connectivity verifier) sau mult mai elegant din MOM.

 

8:54 – Prima hibă la polonez. Aşa cum anticipam multe din chestiile de la milestones le-a facut de faţadă. Acum are probleme cu ISA: nu a lucrat niciodată… Unul din francezi s-a pierdut de tot iar Cosmin are o revenire spectaculoasă. Am văzut că şi Andrei se ridică… încetul cu încetul. Acum ar fi nevoie de Todi aici pentru ceva încurajări. Chinezul încă se ţine tare…

 

 

8:00 – Are loc finalul celei penultimei probe şi s-au dat biletele pentru ultima rundă care trebuie să fie prezentată în 3 ore. Din păcate … până acum băieţii noştri sunt cam pe ultimele locuri. Încă mai sper într-o revenire… Partea cea mai mare a proiectului va fi prezentată la final. Aceste probe de pe parcurs sunt folosite pentru a acumula puncte suplimentare şi pentru a mai anima atmosfera. În continuare nu ştiu cum notează ceilalţi dar se pare că există diferenţe şi între ei… De exemplu am văzut un francez care citea ce e aia VPN pe net… asta înseamnă că el poate fi ultimul [:)]… nu vă grăbiţi cu presupunerile… abia Vineri vom şti rezultatele finale şi corecte.

De obicei cine ştie să speculeze poate să facă aceste probe doar de formă pe un singur server pentru că nu este necesar să spui cum ai făcut în această etapă ci doar că merge ceva. În felul acesta câştigi un avantaj moral faţă de ceilalţi competitori, aceştia gândindu-se că au pierdut 10 puncte şi nu mai au nici o şansă să continue… şi datorită oboselii intră într-un fel de “vrie” mentală.

În ultima probă au de făcut alertare în caz de se întrerupe conexiunea la Internet dintre Central Office şi Branch Office. Din câte ştiu eu se poate face în cel puţin 3 moduri dintre care merită amintită alertarea prin e-mail de la ISA (connectivity verifier) sau mult mai elegant din MOM.

 

8:54 – Prima hibă la polonez. Aşa cum anticipam multe din chestiile de la milestones le-a facut de faţadă. Acum are probleme cu ISA: nu a lucrat niciodată… Unul din francezi s-a pierdut de tot iar Cosmin are o revenire spectaculoasă. Am văzut că şi Andrei se ridică… încetul cu încetul. Acum ar fi nevoie de Todi aici pentru ceva încurajări. Chinezul încă se ţine tare…

 

 

9:10 – Ca printr-o minune a sosit Todi. Îmi aduc aminte cât de important este să ai cu cine vorbi măcar câteva minute… Dacă povesteşti cuiva ce ai făcut îţi pui involuntar ordine în gânduri şi îţi dai seama pe unde eşti şi ce ai de făcut în continuare.

 

11:24 – Am trecut peste faza cu oboseala… S-a terminat şi ultima probă… Lucrurile s-au complicat mult… O parte au luat puncte alţii nu… Hm… Nimeni nu mai ştie ce şi cum a punctat… Ne înţelegem dinainte ce trebuie să urmărim în soluţie şi când ajungem la faţa locului unul pune o notă altul altă notă şi tot aşa… Într-un final e foarte posibil să iasă Ok… Cred că doar cei de la Microsoft vor şti cu adevărat ce să aleagă [:)] Pe bune.

Mai sunt 3 ore până la final, timp în care trebuie să termine ce au scris pe caietul care li s-a dat… De asemenea, 2 întrebări vor fi alocate pentru modul de prezentare a soluţiei şi pe cum este făcută documentaţia reţelei.

 

Închei aici… de acum nu mai au ce probleme să apară sau eu ştiu ce alte evenimente. La 14:00 punem punct final, după care urmează evaluarea, câte 30 de minute pentru fiecare concurent, timp în care i se vor adresa 15 întrebări. Grele!

 

Vreţi să ştiţi care sunt? [:)] Aveţi ocazia să experimentaţi pe propria piele la anul în Paris! Detalii aici: http://imaginecup.com/News/Default.aspx

 

 

Ne citim vineri după finală!

 

 

The End!

 

 

Blog la WordPress.com.

SUS ↑