Experiment de e-learning, ep. 5 – Brașoveanca


După ce în episoadele anterioare (.1., .2., .3., .4.)  credeam că am epuizat aproape toare ideile despre cum se desfășoară educația modernă, asistată, am ajuns zilele acestea la vorbele cântecului Brașoveanca: trei pași înainte și trei înapoi.

Probabil că ne este scris în codul genetic al culturii noastre ca popor să nu evoluăm decât greu, greu greu, și să stricăm a doua zi ceea ce am construit astăzi.  Legendele (meșterul Manole), cuvintele de duh (Capul plecat sabia nu-l taie, sau Să moară și capra vecinului) și folcolorul (acceptarea sorții din Miorița) nu sunt deloc întâmplătoare, și nu știu dacă însăși perpetuarea lor limitează capacitatea de a se dezvolta și a evolua după alte valențe ale noilor generații.

Să revenim la vorba cântecului.

Primul pas înainte – Schimbarea formatului de evaluare

Am decis ca anul acesta, să schimb formatul de evaluare la unul din cursurile mele, în așa încât să mă aliniez prevederilor Bologna de evaluare completă în timpul semestrului. Adică nu va mai fi sesiune la cursul meu (Comerț Electronic).

Se face teoretic că un student poate obține în final nota 13 pe parcurs, dacă îndeplinește toate criteriile de evaluare: examene de laborator pe parcurs (4), două examene pe parcurs pentru partea teoretică, referat tematic, prezentare la curs, evaluare din prezentările la curs și pentru punctul 13 implicarea în realizarea subiectelor/întrebărilor de examen. Acest punct se acordă doar pentru 25% din studenți (cei mai activi).

Printr-un astfel de sistem obligi indirect studentul să se implice în activitățile didactice și să fie mai prezent și mai activ în timpul orelor.

Marele risc pentru student, este că dacă nu îndeplinește criteriile de evaluare, nu mai are restanțe ci repetă anul, și cursul, plus taxa de refacere a cursului.

Fiind totuși o diciplină de o importanță mai puțin ridicată în pregătirea studentului de Informatică Economică,  cu o implicare minimală, studentul poate depăși cu ușurință această etapă.

Pasul doi – Implicarea în realizarea subiectelor de examen

Am încercat și în anii anteriori dar de data aceasta chiar a funcționat.
Un exemplu: Laborator CSS, trebuie să se realizeze întrebările pentru examen.

Iată cerința:

Trebuie specificat topicul: ASP, HTML, CSS, JS
Tipul întrebării:
[MA] – Răspunsuri multiple: minim 2 maxim 3
[SA] – Un singur răspuns
Numărul maxim și minim de variante de răspuns = 4
Exemplu de întrebare:
[SA][CSS] Formatarea culorii de fundal al unei pagini web folosind CSS se realizează cu proprietatea:
a. bgcolor
b. background-color – X
c. color
d. body

Perioada de realizare: o săptămână. De asemenea, studenții trebuie să citească întrebările create de colegi și să le evalueze după un sistem de rating cu steluțe. În funcție de ratingul întrebării ea poate intra în lotul de întrebări pentru examen. La final, în momentul realizării testului final, întrebările studenților au un procentaj de 75% din ele iar din partea profesorului încă 25%.

Rezultatul: Într-o săptămână au fost create, publicate și evaluate 149 de întrebări!!!

image

Nu s-au implicat toți studenții (~150), dar au fost care au creat mai mult de 2 întrebări.

Aparent, riscul teoretic al unui astfel de sistem este ca toți studenții să obțină cel puțin nota 7,5.

Avantajele în schim sunt multiple și o să enumăr și motivez doar câteva.

1. Pentru a putea realiza o întrebare, studentul trebuie să parcurga materia.

2. Pentru a nu scrie același lucru cu ceilalți colegi, trebuie să citească întrebările.

3. De asemenea, trebuie să citească și să gândească întrebările pentru a putea evalua, dacă-și dorește sau nu întrebarea respectivă la examen.

4. Dacă o întrebare este greșită sau neclară sau se repetă va avea dreptul să comenteze cu motivațiile de rigiare pentru a putea avea o activitate mai mare pe forum.

Acest sistem, destul de îndrăzneț, pornește de la controversa de bază a educației: Înveți pentru notă sau pentru a ști?

Sigur aici se poate naște o dispută destul de motivantă: Are importanță dacă toți studenții care se supun acestui model iau cel puțin nota 7,5%. Probează acest model faptul că ei dețin suficiente cunoștințe din tematica adresată?

Rezultatul practic al aplicării modelului:

  • 0% au obținut note sub 5.
  • 5% au obținut o notă între 5 și 7,5
  • 10% nu au susținut testul. Testele nu sunt obligatorii. Depinde de prioritățile fiecăruia cum își stabilește obținerea unei note… preferabile de trecere.
  • 20% au obținut nota maximă
  • 65% au obținut note mai mari de 7,5

Pentru a proba cunoștințele acumulate la laboratorul următor le-am dat un test practic, în care 90% l-au rezolvat de la bine spre foarte bine.

Dacă este să aplicăm curba lui Gauss… nu prea iese, corect, distribuția maximă după experiențele anterioare trebuind să fie în jurul notelor 6-7. Probabil că reducerea numărului de întrebări realizate de studenți ar putea duce distribuția în jurul notelor 7-8, dar procentul redus de întrebări realizate de ei, i-ar descuraja, după opinia mea să mai realizeze întrebările pentru examen.

Pasul trei – Exercițiu de democrație

Modul de susținere a examenului trebuia stabilit de comun acord. Am pornit de la principiu că studenții nu trebuie păziți la examene. Conform chestionarului pe care l-am oferit studenților doar 15% au spus că trebuie păziți la examene.

Așadar examenul s-a dar de acasă într-un interval prestabilit. Deci nu toți la aceeași oră. Așa s-a votat!

Și de aici pornesc cei 3 pași înapoi.

La un chestionar anonim postfactum, 17% au   recunoscut că au primit rezultate de la ați colegi și le-au folosit pentru a obține o notă mai mare. Din cei 17%, 4 studenți s-au semnat pe chestionarul anonim.

În loc de concluzie: Orice om în relație cu un sistem poate avea: Realism, Așteptări, Speranțe și Dorințe.

Realitatea ne spune să nu avem așteptări prea mari, dar dorința ne face să ne punem speranțe. Poate într-o zi se vor schimba mentalitățile și vor recunoaște toți cei 47% care au copiat la test [:)]

Disclaimer: Acesta nu este un articol atotștiitor, complet sau integral documentat, având la bază supozițiile și experiența autorului. Orice asemănare cu fapte sau persoane reale este pur întâmplătoare și doar parțial intenționată. Orice comentariu sau rating este bine venit.

Anunțuri

Un gând despre “Experiment de e-learning, ep. 5 – Brașoveanca

  1. E-learning e poate o metoda mai buna, insa cum vorbeam si la cursul de e-comm, la baza sta educatia. Notele nu te ajuta cu nimic in viitor, aveti dreptate, dar te ajuta in timpul facultatii. Batalia pe locurile subventionate, bursele sunt pentru unii destul de importante, insa mai sunt si altele care nu tin de domeniul financiar. In timpul facultatii de cele mai multe ori mandria unui student consta in notele mari sau mici pe care le obtine. Genul de expresii: „sunt cel mai bun din grupa”, „sunt cel mai bun din an chiar” teoretic tot in functie de notele pe care le ai sunt si afirmate. Tind sa cred ca la un moment dat notele nu o sa mai fie primul criteriu dupa care se iau unele decizii. Totusi aceasta metoda de evaluare isi indeplineste(in cazul majoritatii studentilor) scopul si anume acela de a invata.Dar sa nu uitam de notele mici, sunt si ele bune(poate chiar mai bune decat cele mari, dar insa nu prea multe :)) pentru ca te ambitioneaza sa inveti mai mult(cel putin asta ar trebui sa faca notele mici):D.
    Oricum foarte bine realizate cele 5 episoade despre experienta e-learning si felicitari pentru initiativa, sper sa adopte acesta metoda de evaluare si alti profesori.:)

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s