Definind #Cloud Computing-ul… [Pamflet]


Este dimineață în Poitiers. În timp ce-mi așez cu grijă patul, sunt sigur că soarele strălucește puternic în fața jaluzelelor închise la maximum. Telefonul începe să trăncănească melodia lui enervantă de deșteptare! Ha! M-am trezit înaintea ta! E clar! Voi avea o zi productivă! Mă arunc plin de energie în duș (fără poze, da?) dau cu rece, dau cu fierbinte, îmi pun ideile în ordine, mă șterg, deschid jaluzelele și mă bucur de norii care mai domolesc temperaturile de peste zi.

Ora 8:00 – Deschid capacul de la laptop, deschid Word-ul și mă apuc de scris:

Cloud Computingul este

Sună Skype-ul. Colegul vrea să mâncăm și să bem o cafea. Pfiu… uitasem că trebuie să mâncăm. Ctrl+S, îmi iau cana și la papa!

Ora 8:29 – Aștept să se „aprindă” laptopul și mă frec într-un gest de nerăbdare pe față. Pfiu… am uitat să mă bărbieresc!

Îmi fac repede și un #selfie House MD mood. J

Ora 8:37 – „Reaprind” laptopul. Deschid laptopul și recitesc ce am scris. Nu-mi place. Șterg și reformulez.

Cloud computing-ul reprezintă

Cioc! Cioc la usă. Mă ridic și deschid. O doamnă imensă într-un halat albastru care-ți dă senzația de și „mai mare” începe să-mi ciorovăiască ceva în franceză. Vorbește atât de repede, dar gimnastica mea facială o face într-un sfârșit să-și dea seama că nu înțeleg o iotă din ce spune… după care repetă rar ca pentru idioți: șanje le linj de li. Aaaa lenjeria! Chiar că. Desfac patul, împachetez cearșafurile și le predau doamnei și spun Merci. Începe iar să spună ceva. Îmi repet iar expresiile faciale ca să i-o servesc din prima pe cea care trebuie. Iar se oprește și se uită la mine: Ohh, ui! Servie mesiu! Servie?! Ui, servie, mesiu și începe să se șteargă pe față cu cearșafurile, apoi la contrarierea mea, începe să se șteargă și pe halat. Servie mesiu!! Îmi spun: Or fi prosoapele? Mă duc și-i aduc prosoapele i le pun în brațe: Mersi bocu! Pleacă bodogănind ignorând zâmbetul meu de complezență.

Ora 8:48 – Laptopul mă avertizează că sunt pe low batery. Caut repede încărcătorul și-l conectez. Redeschid word-ul și recitesc încercând să-mi reașez ideile în minte.

Cioc! Cioc la ușă. Mă ridic și deschid. Doamna cea mare: Votrî linj mesiu. Le iau, Merci bocu.
De chel pei e tu mesiu? Ăăă du la Rumani. I se luminează fața și începe iar să toarne… prin ce înțelegeam eu acolo spunea că a avut o colegă din România și că s-au înțeles foarte bine și că românii sunt muncitori dar sunt și țigani români care …

Ora 9:13 – Reaprind laptopul și ca să mă liniștesc intru pe Facebook, apoi pe știri, apoi mă uit în cont … apoi iar pe Facebook, dau like la câteva poze. Mai citesc să văd ce fac grecii.

Ora 10:45 – Doamne ce trece timpul. Fac o pauză și mă apuc de scris!

Ora 11:00 – Deschid Word-ul din bară și recitesc ce am scris. Îmi mai așez trei idei în cap după care șterg tot și încep să rescriu:

În opinia anumitor autori cloud computingul reprez

Sună telefonul! Număr necunoscut. Cine știe ce o fi, zic să răspund.

  • Alo, mă numesc (am uitat de cum a spus) și reprezint interesele companiei (nici asta n-am reținut dar parcă era ceva cu financiar si cu security). Sunteți domnul Greavu?
  • Da, dar să știți că eu nu sunt în țară și dacă doriți să-mi vindeți ceva, nu cumpăr nimic.
  • Aaaa, nu domnu Greavu, eu doream doar să vă cer o adresă de e-mail.
  • Da. Da. V-o trimit imediat pe SMS.
  • Dar nu puteți să mi-o dictați că aștept în telefon?
  • (nu mi-a plăcut niciodată să-mi dictez adresa de e-mail prin telefon. Mi se pare complicată) Păi nu domnu că e complicată. V-o trimit imediat pe SMS.
  • Hai dictați-mi că e mai bine așa.
  • (îmi pică fisa) Dar de ce vă trebuie adresa mea de email?
  • Păi ca să vă trimit o ofertă sigură de investiții financiare în străinătate.
  • Pfff, domnu, nu v-am spus că nu cumpăr nimic… La revedere!

Închid nervos, fac trei pași prin camera de 2 metri pătrați în care-mi petrec zilele și mă așez pe scaun.

Ora 11:14 – Reaprind laptopul și deschid mailurile. Vi@gra, C1@lis, enlarge… delete all. Din bun simț mă uit zilnic și în Junk. Mail de la un client: Până mâine trebuie rezolvată problema x. E timp zic. Îl scot din junk, îi pun flag de important, redeschid word-ul și recitesc ce am scris, timp în care mă străpunge o idee: oare când o fi trimis mailul respectiv? Care mâine? Nu! Sunt hotărât să finalizez definiția asta astăzi. După ce termin de definit, am timp să le fac pe toate celelalte. Deci..

În opinia anumitor autori, cloud computing-ul reprezintă un

Care autori? Trebuie să-i citez. Care era oare cea mai bună definiție? Deschid o carte, citesc, o deschid pe a doua citesc, a treia… și tot așa. Oare unde era definiția aia care îmi plăcerea atât de mult? O fi pe net?

Deschid browser-ul cu tabul de Facebook… mai dau un scroll, mai mă uit la un video din acela stupid, mai dau un like…

Ora 13:00 – Sună Skype-ul: Colegu, nu mergem la masă? Yeah… e deja timpul pentru prânz? Și să tot fie 1,5 Km până la cantina aia…

Ora 14:00 – Repornesc laptopul, deschid word-ul citesc ce am scris și-mi aduc aminte că voiam să caut acea definiție. Deschid browser-ul cu pagina de Facebook, dau un scroll, mai dau câteva like-uri, mă mai uit la o porcărie de filmuleț… văd o melodie interesantă și-o deschid pe Youtube.

Ora 15:18 – Redeschid wordu din bară supărat că nu am găsit definiția pe care o căutam, șterg tot și o iau de la capăt.

Toată lumea știe ce înseamnă cloud-ul în ziua de astăzi. În accepțiunea generală cloud computing-ul reprez..

Sună telefonul! Număr necunoscut. Cine știe ce o fi, zic să răspund.

  • Alo, domnu Munteanu? (prietenii știu de ce J)
  • Nu, aici nu este nici un domn Munteanu, la revedere!

Ha ce expeditiv am fost! Merit o pauză!

Ora 16:00 – Deschid browser-ul să văd ce știri mai sunt… revin în word și-mi reașez ideile pentru a vedea unde am rămas. Mă gândesc la ce-mi propusesem ieri, introduc o poză în text, reformulez, caut să-mi aduc aminte cum se pune Caption automat la figurile din Word… și văd în try zone un mesaj de e-mail… de la clientul cu mailul de până mâine!

Deschid, citesc și-mi dau seama că mâine era astăzi. Caut repede să-mi amintesc ce-am făcut, ce trebuia să mai fac, de unde vine problema, răspund scurt și sec Rezolv! Deschid browser-ul ca să mă conectez în portalul de administrare a serviciului de cloud al clientului.

Ora 18:00 – Am amorțit complet de atâta stat pe scaun. Îmi sun colegul să facem o pauză ca să mergem la magazin să ne luăm de mâncare… și nu numai. J

Ora 21:00 – Mă așez pe scaun, deschid laptopul, mă uit la mail, mai șterg niște spam-uri. All good! Back to work!

Îi mai blagoslovesc puțin în gând pe internaționalii francezi care-mi perturbă olfactiv ideile.

Nu-mi place idea de la care am pornit. Trebuie să o reformulez. O muscă planează ușor și se postează pe ecran. Zâmbesc și încerc să o alung cu săgeata de la mouse. J

Nu-mi place definiția și nici formularea. Ar fi bine să caut ceva inspirație pe Internet. Deschid browserul… mai dau puțin scroll, mă uit la notificări, nici un mesaj nou… mai citesc o știre, mai dau un comment… Doamne e 12 noaptea! Hai repede cu definiția că mor de somn!

Șterg tot și o iau de la capăt.

În accepțiunea generală cloud computing-ul reprezintă un concept

Oare unde să pun poza? Înainte sau după definiție? Dar oare nu ar fi mai cool să o pun în dreapta? Dar cum se făcea wraping la text pe lângă poză? Găsesc într-un final și bucurându-mă de reușită decid că este timpul pentru somn.

 

Este totuși 1 noaptea și mâine o zi plină în care pot defini ce mi-am pus în cap! J

Publicitate

3 gânduri despre „Definind #Cloud Computing-ul… [Pamflet]

    1. Și ca să vezi că m-am documentat :)
      ”Every few years the technology punditry anoints a new buzzword to rule them all. In the last ten years we’ve seen mobile, social, Web 2.0, location-based services, and others lay claim to the mantle. Some have stood the test of time. Most haven’t. One idea, however, has managed to weather the vicissitudes of the buzzword sea—cloud computing.”
      Rensin, D. K. (2012). Building a Windows IT Infrastructure in the Cloud. Gravenstein Highway North, Sebastopol, CA: O’Reilly Media, Inc.

      Apreciat de 1 persoană

Comentariile nu închise.

Blog la WordPress.com.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat: